Ea a revenit în anul 2012, după 16 ani, în sediul de la Munchen al Radio Europa Liberă, pentru a-i acorda un interviu Mihaelei Crăciun.

S-a angajat în 1983, când avea 33 de ani, după 5 ani de la plecarea din România. Realizatoarea “Programului politic” de la secţia română la Radio Europa Liberă are o privire comparativă asupra evenimentelor care au dus la căderea comunismului. Admiră Polonia, ţara în care, deşi se proclamase Legea Marţială, sindicatul Solidaritatea n-a renunţat nici un moment la contestarea sistemului. Rezultatul s-a văzut în 1989 când generalul Jaruzeleski a acceptat discuţii cu opoziţia (Solidaritatea) şi a declanşat organizarea de alegeri libere. În alegeri, Partidul Muncitoresc Unit Polonez a fost înfrânt de Solidaritatea. Se întâmpla în iunie 1989. Polonia era prima ţară în care partidul comunist pierdea puterea în alegeri libere şi democratice.

Pentru polonezi, Europa Liberă era o sursă de informare, pentru români, chiar dacă se asculta intens, părea mai curând o sursă de liniştire. Raluca Petrulian crede că noi, românii, avem un dar aparte: să fim spectatori la propriul destin. Parcă tot ce ni se întâmplă nu ne priveşte personal, parcă nu românii înşişi ar trebui să acţioneze. Avem mereu impresia că “aşa ne e dat”.

“Nu ne este nimic dat, noi facem realitatea.  Când şi când ne reamintim, dar parcă repede uităm, repede ne descurajăm sau aşteptam să ne rezolve alţii problemele. Nu prea conştientizăm ideea de a decide chiar noi cum vrem să trăim.” – a declarat Raluca Petrulian.

Refăcând traseul spre studiourile unde a funcţionat secţia română de la Radio Europa Liberă, a avut loc o întâlnire surpriză cu un tânăr politolog german preocupat de istoria recentă a românilor.

La sediul munchenez a venit şi prietena Ralucăi Petrulian, poeta şi traducătoarea Ana Mureşanu Hagiu, plecată şi ea din România în iarna lui 1985, la câteva zile după moartea soţului ei, poetul Grigore Hagiu. Ana Mureşanu a povestit despre Raluca, omul cu valenţe sufleteşti şi artistice nebănuite.

În prezent, Raluca Petrulian locuieste la Augsburg, lucrează ca referent literar, face traduceri literare din română în germană.

Crede că omul ieșit din matcă,  fie ramâne să penduleze  mereu, mental si emotional, între locul de obârșie și noua sa realitate, ducând o existență “inter-culturală”, fie  dezvoltă o identitate “trans-culturală”.  Începem sa devenim cu toții, “nomazii moderni”, “trans-culturali” - a mărturist, convinsă că, odată ce ești obligat sau te hotărăști să pleci dintr-un loc, ramâi,  oricând și oriunde, “pe picior de plecare”.