loader

“Lumea și noi”: despre Raluca Petrulian și Radio Europa Liberă

Pe 7 august, de la ora 21.00, s-a redifuzat o ediție de excepție a emisiunii “Lumea și Noi”, în care am aflat despre experiența Ralucăi Petrulian, comentator de politică externă, la Radio Europa Liberă.

 

Mihaela Crăciun
Lumea şi noi

Ea a revenit în anul 2012, după 16 ani, în sediul de la Munchen al Radio Europa Liberă, pentru a-i acorda un interviu Mihaelei Crăciun.

S-a angajat în 1983, când avea 33 de ani, după 5 ani de la plecarea din România. Realizatoarea “Programului politic” de la secţia română la Radio Europa Liberă are o privire comparativă asupra evenimentelor care au dus la căderea comunismului. Admiră Polonia, ţara în care, deşi se proclamase Legea Marţială, sindicatul Solidaritatea n-a renunţat nici un moment la contestarea sistemului. Rezultatul s-a văzut în 1989 când generalul Jaruzeleski a acceptat discuţii cu opoziţia (Solidaritatea) şi a declanşat organizarea de alegeri libere. În alegeri, Partidul Muncitoresc Unit Polonez a fost înfrânt de Solidaritatea. Se întâmpla în iunie 1989. Polonia era prima ţară în care partidul comunist pierdea puterea în alegeri libere şi democratice.

Pentru polonezi, Europa Liberă era o sursă de informare, pentru români, chiar dacă se asculta intens, părea mai curând o sursă de liniştire. Raluca Petrulian crede că noi, românii, avem un dar aparte: să fim spectatori la propriul destin. Parcă tot ce ni se întâmplă nu ne priveşte personal, parcă nu românii înşişi ar trebui să acţioneze. Avem mereu impresia că “aşa ne e dat”.

(w882) Raluca Pet

“Nu ne este nimic dat, noi facem realitatea.  Când şi când ne reamintim, dar parcă repede uităm, repede ne descurajăm sau aşteptam să ne rezolve alţii problemele. Nu prea conştientizăm ideea de a decide chiar noi cum vrem să trăim.” – a declarat Raluca Petrulian.

Refăcând traseul spre studiourile unde a funcţionat secţia română de la Radio Europa Liberă, a avut loc o întâlnire surpriză cu un tânăr politolog german preocupat de istoria recentă a românilor.

La sediul munchenez a venit şi prietena Ralucăi Petrulian, poeta şi traducătoarea Ana Mureşanu Hagiu, plecată şi ea din România în iarna lui 1985, la câteva zile după moartea soţului ei, poetul Grigore Hagiu. Ana Mureşanu a povestit despre Raluca, omul cu valenţe sufleteşti şi artistice nebănuite.

În prezent, Raluca Petrulian locuieste la Augsburg, lucrează ca referent literar, face traduceri literare din română în germană.

Crede că omul ieșit din matcă,  fie ramâne să penduleze  mereu, mental si emotional, între locul de obârșie și noua sa realitate, ducând o existență “inter-culturală”, fie  dezvoltă o identitate “trans-culturală”.  Începem sa devenim cu toții, “nomazii moderni”, “trans-culturali” - a mărturist, convinsă că, odată ce ești obligat sau te hotărăști să pleci dintr-un loc, ramâi,  oricând și oriunde, “pe picior de plecare”.

 

 

15:00 Lumea diplomatică

Realizator Vlad Ungar

(Reluare)

15:30 Ora regelui

*Dincolo de vis. Cotroceniul Regal

Îndelungata existență a Palatului de la Cotroceni a început cu vreo 350 de ani în urmă, pe când domnitorul Șerban Cantacuzino a întemeiat o mănăstire, defrișând o zonă dens împădurită din foștii codrii ai Vlăsiei. Grandiosul palat domnesc a fost edificat împreună cu o biserică vădit asemănătoare cu biserica episcopală din Curtea de Argeş. Pe la 1852, domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbei i-a acordat palatului domnesc, refăcut și modernizat, statutul de reşedinţă de vară. Cotrocenii și-au leagat după aceea numele de domnul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, devenind, cu unele îmbunătățiri, reşedinţa sa oficială. Ansamblul de la Cotroceni a fost, de-a lungul vremii, martor al atacurilor, al războaielor, al molimelor și al multor fapte care ne-au marcat istoria.

Vechiul palat cu povestea zbuciumată precum aceea a întregului neam românesc, este locul pe care l-a preferat și Principele Carol, ajuns să își unească destinul cu România, în 1866. L-a ales apoi, ca reședință oficială pentru moștenitorii săi, Principii Ferdinand și Maria. Gustul artistic al Principesei Maria a schimbat cu totul bătrânul loc. Arhitectura, întregul decor, mobilierul, țesăturile, dar și minunata grădină s-au transformat. Ba chiar, pe măsura trecerii anilor, s-au adaptat modei europene, deși tușele imprimate de spiritul de artist al Reginei Maria îl individualizau.

Filmul documentar ”Dincolo de vis. Cotroceniul regal” este realizat cu participarea unor cercetători reputați de la Muzeul Naţional Cotroceni, Arhivele Naţionale ale României, Academia Română și Institutul Naţional al Patrimoniului.

Palatul de pe colinele aflate odinioară la marginea Capitalei este în prezent un spațiu care evocă istoria ansamblului arhitectural, neîntreruptă de 350 de ani. Muzeul, dedicat evoluției României moderne și contemporane și, în același timp, valorificării artelor decorative românești, este deschis publicului de 35 de ani.

Realizator Diana Ilica

Producător Lidia Voicu

 
Investiţii sustenabile, alimente inovative şi export de produse cu valoare adăugată

Eficienţă, productivitate, sustenabilitate, export sunt noţiuni pe care le auziţi foarte des în mediul public. Însă, când vine vorba de exemple, ...

Succesiunea

Succesiunea

publicat: joi, 01 octombrie 2026

Succesiunea/ moștenirea este o procedură legală prin care bunurile unei persoane decedate sunt preluate de către moștenitorii legali sau ...

România în lume – un nou sezon, cu muzică și povești care ne apropie

Noul sezon „România în lume”, prezentat de Maria Coman, aduce în prim-plan oameni, povești și întâlniri care ne apropie de România de aici și de ...

 

#tvri