loader

La un pas de România, în Bugeac: Odisee cu ziare şi scaune

La TVRi, pe 1 iunie de la ora 21:00 - episodul trei dintr-o serie de patru în care realizatorul Răzvan Petrişor răspunde la întrebarea ”Dispar românii din Bugeac?”, după ce a filmat în mijlocul acestei comunităţi.

 

La un pas de România

Ediția este disponibilă online pe TVR+.

De la Ismail pân’ la Odesa, tot românu’ plânsu-mi-s-a...

Odesa, milionara, în locuitori, urbe - centru administrativ al regiunii cu același nume. Cu ochi de turist, nu poți să nu te lași cucerit de atmosfera cosmopolită.

Despre clădirea Operei arhitecți de aiurea au căzut de acord că e a doua cea mai frumoasă clădire… muzicală din lume. Piața Ekaterina are parfumul vremii de glorie țaristă.

(w882) opera

Dar cel mai de admirat, de pe balconul cu vedere la mare, este marea epopee a facerii singurei publicații în limba română, care mai ajunge sub ochii celor 125.000 de etnici români trăitori în fostul Bugeac, alias Basarabia de sud. Foaia de actualitate și atitudine, gândită și scrisă la Odesa, e tipărită la Alba Iulia grație unor finanțatori locali, apoi dusă la Iași și de acolo purtată în portbagajul mașinii până la Odesa. După care începe distribuirea în satele etnicilor români din Regiunea Odesa.

Marea și cerul îşi dau cromatica cernelii pe negrul tușului, de-atâta revoltă, auzindu-l pe făcătorul de ziar românesc, într-un colț de lume ce nu-l vrea sub tipar. Aici, în sudul Ucrainei, nu-i loc pentru limba și etnia română, ci doar pentru teoria „moldovenismului” sovietic.

(w882) ziar

Organizația obștească Babele este cea mai voluminoasă comunitate de români din Regiunea Odesa. A câștigat un proiect cu finanțare prin Departamentul (astăzi Ministerul) Românilor de pretutindeni de la București, pentru dotarea cu 300 de scaune  a Casei de cultură, în care să-și cultive identitatea națională cei 6.000 de etnici români. La momentul depunerii proiectului, sala Casei de cultură era după reparație, văruită, dar fără scenă și pe ce să te așezi. Se jură că primarul satului a fost de acord ca ei să vină cu scaunele. În așteptarea intrării în cont a avansului, obștea românilor a comandat unui fabricant ucrainean 85 din cele 300 de scaune.

Dar când le-au descărcat în curtea casei de cultură, primarul le-a zis că nu au unde să le pună. Umpluse el, între timp, sala cu vreo 200 de scaune. Identice cu cele plătite de obștea românilor folosind avansul finanțării de la București. Carevasazică, fără scaune în Casa de cultură, dar plătite furnizorului, Organizația Obștească Babele a fost înștiințată pe cale juridică de la București că trebuie să returneze avansul și că proiectul se anulează.

(w882) casa de cu

Guvernanților de la București, indiferent de cum vor rezolva problema obștei din satul Babele, rusificat Ozornoie, trebuie să li se reamintească în ce realitate își duc viața etnicii români din sudul Ucrainei și câtă nevoie au de cultură în limba română. Altfel, în urma lor vor rămâne doar discursurile meșteşugit împănate cu expresia „identitate naţională”.

Realizator: Răzvan Petrişor

***

Emisiunea poate fi urmărită LIVE pe TVR+.

16:30 Exclusiv în România

*Pecica, poveşti de bun gust

Echipa Exclusiv în România explorează hotarul de Vest al României.

Cristi Tabără și Cristina Șoloc ajung foarte aproape de granița cu Ungaria, în județul Arad, mai exact în Pecica, un oraș în plină dezvoltare, cu povești și tradiții care merită prezentate.

Mai întâi aflăm povestea fântânii Momac, denumită astfel după numele unui primar de la 1897-fântână care funcționează în continuare și care, la vremea respectivă, deținea un record ieșit din comun: un foraj adânc de 341m și un debit de 33 de litri/ minut. O lucrare spectaculoasă atât în trecut, cât și în prezent, o adevărată operă de artă și un punct de socializare pentru localnici Oamenii vin să ia apă de aici și mai schimbă impresii. Apoi, aproape de fântână, mergem să vedem și stejarul regelui Mihai-un copac care a fost plantat de directorul școlii maghiare, la vremea respectivă, în cinstea nașterii moștenitorului tronului României-Mihai întâi. Copacul are o poveste interesantă: a fost protejat de a lungul timpului, pentru că la un moment dat, când s-a sistematizat centrul vechi, comuniștii au vrut să taie toți copacii din zonă, iar localnicii au făcut un fel de zid viu ca să-l protejeze, evident iritând autoritățile comuniste.

Unul dintre locurile de neratat din Pecica este Centrul de Vizitare, care este și primul muzeu digital permanent din țară, aflat într-o clădire avangardistă, unică în România, inspirată după opera „Miracolul” de Brâncuși. Este locul perfect pentru a afla despre istoria și tradițiile comunității, într-un mod amuzant și modern, Centrul fiind echipat cu ecrane touchscreen, proiectoare 3D, o bicicletă interactivă, care utilizează energia creată prin pedalare, pentru derularea pe ecran a inregistrărilor traseelor de bicicleetă sau aeriene din Lunca Mureșului, precum și un cuptor autentic, funcțional, din cărămidă arsă. Afară sunt amplasate mese și scaune, iar umbra clădirii dă ora exactă, prin proiectarea pe ceasul solar amenajat în jur.

De asemenea, dacă tot ne aflăm în Pecica, evident că nu putem uita de faimoasa Pită de Pecica-specialitate locală, care are un brand protejat la nivelul Uniunii Europene, așa că intrăm într-o fabrică unde această pâine tradițională este preparată după o rețetă transmisă din generație în generație și este cu adevărat o reprezentare culinară a locului, a comunității. Așa că dacă ajungeți aici să nu cumva să nu gustați din această emblemă a orașului Pecica.

Și vă mai recomandăm ceva, pe lângă faimoasa Pită de Pecica: un soi de bucătărie, de hotar sau chiar transfrontalieră (sunt doar vreo 5 km, în linie dreaptă până în Ungaria), ca să vedeți ce înseamnă, de exemplu, o tocăniță de vită făcută româno-ungurește, la taverna orașului, pentru că există un specific al bucătăriei de aici, care chiar merită descoperit.

Apoi, aproape de Pecica, la Bezdin, vizităm o mănăstire sârbească, de la 1690. În tot Banatul, sârbii au avut și au în continuare reprezentarea lor bisericească, iar la mănăstirea de la Bezdin, care se reconstruiește acum, există și o mini comunitate de călugări ortodocși sârbi, veniți din Serbia, ca să contribuie la ortodoxia sârbească locală.

Prezintă: Cristina Şoloc şi Cristian Tabără

Jurnalist Cristina Madgearu

Realizator Cristian Tabără

Producător Marin Găbudean

(Reluare)

17:20 Un zâmbet 16:9

Producător Răzvan Petrişor

 
Strategii inovative de export şi investiţii publice

Investiţiile, indiferent de provenienţa capitalului, străin sau românesc, sunt caracteristici ale unui mediu de afaceri sănătos. Măsurile ...

România face bine: Orașul subteran - metroul bucureștean/ Comunitatea Ride&Ride

Dincolo de știrile de fiecare zi, există o altfel de Românie construită din inițiativă, responsabilitate, oameni care își fac meseria. Este ideea ...

 Destine ca-n filme: In memoriam Ioan Luchian Mihalea

Una dintre cele mai controversate crime ale anilor '90 ni l-a luat, la doar 42 de ani, pe unul dintre cei mai îndrăgiți artiști ai perioadei ...

 

#tvri