loader
Foto

„Ultima noapte de dragoste”, o ecranizare de excepţie

Sâmbătă, 12 martie, la ora 21.00, TVR Internaţional difuzează filmul artistic românesc „Ultima noapte de dragoste”, în regia lui Sergiu Nicolaescu.

 

Filmul românesc la TVRi

Scenariul filmului este semnat de Sergiu Nicolaescu şi Anuşavan Salamanian, inspirat de romanul lui Camil Petrescu „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”. Anuşavan Salamanian, un apreciat inginer de sunet al cinematografiei noastre, a mai semnat scenariile pentru filmele „Ciuleandra” şi „Osânda”, tot în regia lui Sergiu Nicolaescu.

Vladimir Găitan, Joanna Pacula, Sergiu Nicolaescu, Sebastian Papaiani, Ion Besoiu, Gheorghe Dinică, Colea Răutu, George Mihăiță, Enikõ Szilágyi fac parte din distribuţia filmului care a fost distins de ACIN cu Premiul pentru costume.

„Ultima noapte de dragoste” este un film româno-german din 1980, realizat în două părți - prima intitulată „Ultima noapte de dragoste” şi a doua intitulată „Întâia noapte de război”.

(w882) Ultima noa

Romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” publicat în 1930 de Camil Petrescu a avut succes de critică, considerat un caz de conștiință în contextul Primului Război Mondial. Nefiind o ecranizare fidelă a romanului, ci doar inspirat de opera literară de la care a împrumutat dialoguri și scene, filmul s-a concentrat pe analiza sentimentelor în contextul conflictului armat. Mai multe nume sunt schimbate față de cele ale personajelor din roman, inclusiv ale soţilor Gheorghidiu: în loc de Ştefan şi Ela, ca în carte, în film avem personajele Tudor şi Lena Gheorghiu.

Filmul nu urmăreşte cu maximă fidelitate firul narativ al romanului, dar reuşeşte să redea zbuciumul celor doi protagonişti-locotenentul Tudor Gheorghiu şi soţia sa Lena, a căror dragoste este întreruptă de începerea Primului Război mondial. Iubirea faşă de tânara şi frumoasa lui soţie începe să se stingă treptat în momentul în care Tudor primeşte o moştenire, iar Lena se transformă în opusul a ceea ce diviniza soţul ei la ea. Pe Tudor Gheorghiu îl macină, în paralel, şi conştientizarea apăsătoare a războiului.

(w235) Ultima noa„Ultima noapte de dragoste” a intrat în faza de producție în februarie 1979 şi a fost încheiat un an mai târziu.

Inițial, regizorul a ales-o pe actrița poloneză Grażyna Szapołowska pentru rolul principal feminin, dar ulterior el a optat pentru o altă actriță poloneză: Joanna Pacuła. Ea a fost nominalizată la Globul de Aur pentru rolul secundar din filmul în care a jucat în 1983, „Gorky Park”, în regia lui Michael Apted.

„Ultima noapte de dragoste” a fost realizat în coproducție de Casa de Filme 3 și Cine TV Berlin în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București.

Filmările s-au desfăşurat la București, Bran, Făgăraș, Câmpulung Muscel, Constanța și Buftea.

 

4:00 Vineri seara în direct (R)

*Best of 1

Moderator Kyrie Mendel

Producător Bogdan Stănescu

(Reluare)

5:00 Exclusiv în România

*Minunile Romanaţiului

Cristi Tabără și Cristina Șoloc vă invită într-un loc atât de încărcat de istorie, încât pe oriunde calci sau pe oriunde sapi, ies la iveală urme ale trecutului. Echipa Exclusiv în România ajunge în județul Olt sau fostul județ Romanați, cu vestigii care dovedesc că acest ținut a fost locuit încă din preistorie. Doar că în ciuda acestor dovezi, locul a dobândit o faimă oarecum negativă, cum este orașul Caracal, cunoscut mai degrabă pentru “minunile” lui. Pentru că lumea pare mai preocupată de această latură anecdotică decât de trecutul cu adevărat important al acestui oraș, care ar putea avea și un viitor mult mai bun, dacă nu și-ar tot promova aceste minuni, discutăm despre ele, cu istoricul Dana Nicula-director al Muzeului Romanațiului, să vedem cât de justificate sunt și dacă nu cumva ar fi mai bine să fie înlocuite cu alte tipuri de povești despre Caracal și împrejurimi. Aflăm cine erau „proștii” din căruța care s-a răsturnat la Caracal și de ce cifra 4, de la ceasurile din acest oraș, este reprezentată de 4 linii, în loc de IV (roman). De asemenea, mergem și în orașul Corabia, unde vizităm Cetatea Sucidava, care face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, prima cetate romană de apărare de pe plaiurile noastre. Alături de ghidul nostru, Mirela Trandafir-directorul cetății, vedem cum arăta viața în perioada romană târzie și bem apă din fântâna secretă, o bijuterie inginerească unică în perioada romană. Și tot aici mai vedem urmele unui alt unicat mondial: prima fostă autostradă a antichității, construită de Constantin cel Mare, trecea Dunărea pe la Sucidava.

Căutăm și urme istorice vii, pentru că momentul 1848, foarte important în această zonă și foarte prezent, a lăsat urmași. Renumitul popă sau preot Radu Șapcă, cel care a mobilizat la vremea respectivă, revoluționarii din sudul românesc, are stră-strănepoți, care se numesc tot Șapcă și sunt tot revoluționari în felul lor. Și dacă tot vorbim de bijuterii, revenim în Caracal să admirăm bijuteriile arhitectonice construite aici în secolul trecut-134 de clădiri de patrimoniu. La începutul secolului XX, odată cu dezvoltarea portului Corabia și a tranzitului cu cereale, Romanațiul a devenit grânarul României, iar la Caracal se stabilea bursa grâului din întreaga Europă. Majoritatea moșierilor își construiau aici case, unde veneau vara la moșie. Aflăm povestea câtorva case boierești, a superbului Teatru Național Caracal, dar și a Parcului Constantin Poroineanu, al treilea parc natural din Europa. Uimitor este și faptul că majoritatea clădirilor vechi și a bisericilor din Caracal au fost construite cu cărămizi de Antina, din cetatea Romula, peste care s-a ridicat localitatea Dobrosloveni, unde și în prezent săpăturile arheologice dezvăluie nu doar urme ale romanilor, ci și urme ale culturii Vădastra, din perioada neolitică. Vizităm situl Romula, din satul Reșca, împreună cu arheologul Sabin Popovici, iar apoi mergem în comuna Vădastra, unde ceramica de Vădastra a fost reînviată, după 7000 de ani, de faimosul olar Ionel Cococi, care ne arată cum își construiau vasele înaintașii nostri din perioada preistorică. Si tot în comuna Vădastra stăm de vorbă cu Tezaurul Uman Viu UNESCO, meșterul cojocar Dumitru Liceanu.

Prezentator şi realizator Cristian Tabără

Producători: Marin Găbudean, Cristina Magearu

 

"Iancu Jianu, zapciul", la TVR Internațional

publicat: vineri, 19 aprilie 2024

Sâmbătă, 20 aprilie, la TVR Internațional, de la ora 23.10, vedem primul film din seria Iancu Jianu, realizat în 1981.

Luni, 22 aprilie, de la ora 21:00, la TVR Internațional, vă invităm să urmăriți în direct o ediție "Avocatul dumneavoastră" despre probleme și ...

Dumitru Furdui, în spectacolul din Arhiva de Aur a TVR „Jurnalul unui nebun

Teatrul Naţional de Televiziune prezintă „Jurnalul unui nebun", de N. V. Gogol, miercuri, 24 aprilie, la TVR Cultural și duminică, 28 aprilie, la ...

 

#tvri