loader
Foto

Istorii ascunse: Cinecluburile din vestul României

La aproape 70 de ani de la înființarea primului cineclub din România pare de neconceput ca o persoană să nu aibă libertatea de a-și exprima creativitatea. În timpul regimului Ceaușescu, ideologia comunistă trebuia apărată prin toate mijloacele, iar cenzura era unul dintre acestea.

 

Cântarea frumuseților României a fost unul dintre argumentele pe care cineaștii amatori le-a folosit atunci când și-au exprimat dorința de a se organiza într-o asociație națională. Cererea a fost trimisă către Comitetul Central al Uniunii Tinerilor Comușiști. De frica afilierii Asociației la Federația Internațională a Cineaștilor Amatori, refuzul comuniștilor a fost prompt.

Pentru comuniști rolul și scopul acestor cinecluburi erau evidente, însă pentru cineaștii și fotografii amatori aceste cluburi însemnau posibilitatea de exprimate a creativității într-un mediu mai puțin îngrădit.

Aflați povestea Cinecluburilor din ediția emisiunii „Istorii ascunse”, la TVR Internațional, luni, 11 noiembrie, de la ora 17:05.

Sursa foto: Captură din emisiune.

 

9:00 Exclusiv în România

*Pecica, poveşti de bun gust

Echipa Exclusiv în România explorează hotarul de Vest al României.

Cristi Tabără și Cristina Șoloc ajung foarte aproape de granița cu Ungaria, în județul Arad, mai exact în Pecica, un oraș în plină dezvoltare, cu povești și tradiții care merită prezentate.

Mai întâi aflăm povestea fântânii Momac, denumită astfel după numele unui primar de la 1897-fântână care funcționează în continuare și care, la vremea respectivă, deținea un record ieșit din comun: un foraj adânc de 341 m și un debit de 33 de litri/ minut. O lucrare spectaculoasă atât în trecut, cât și în prezent, o adevărată operă de artă și un punct de socializare pentru localnici Oamenii vin să ia apă de aici și mai schimbă impresii. Apoi, aproape de fântână, mergem să vedem și stejarul regelui Mihai-un copac care a fost plantat de directorul școlii maghiare, la vremea respectivă, în cinstea nașterii moștenitorului tronului României-Mihai întâi. Copacul are o poveste interesantă: a fost protejat de a lungul timpului, pentru că la un moment dat, când s-a sistematizat centrul vechi, comuniștii au vrut să taie toți copacii din zonă, iar localnicii au făcut un fel de zid viu ca să-l protejeze, evident iritând autoritățile comuniste.

Unul dintre locurile de neratat din Pecica este Centrul de Vizitare, care este și primul muzeu digital permanent din țară, aflat într-o clădire avangardistă, unică în România, inspirată după opera „Miracolul” de Brâncuși. Este locul perfect pentru a afla despre istoria și tradițiile comunității, într-un mod amuzant și modern, Centrul fiind echipat cu ecrane touchscreen, proiectoare 3D, o bicicletă interactivă, care utilizează energia creată prin pedalare, pentru derularea pe ecran a inregistrărilor traseelor de bicicleetă sau aeriene din Lunca Mureșului, precum și un cuptor autentic, funcțional, din cărămidă arsă. Afară sunt amplasate mese și scaune, iar umbra clădirii dă ora exactă, prin proiectarea pe ceasul solar amenajat în jur.

De asemenea, dacă tot ne aflăm în Pecica, evident că nu putem uita de faimoasa Pită de Pecica-specialitate locală, care are un brand protejat la nivelul Uniunii Europene, așa că intrăm într-o fabrică unde această pâine tradițională este preparată după o rețetă transmisă din generație în generație și este cu adevărat o reprezentare culinară a locului, a comunității. Așa că dacă ajungeți aici să nu cumva să nu gustați din această emblemă a orașului Pecica.

Și vă mai recomandăm ceva, pe lângă faimoasa Pită de Pecica: un soi de bucătărie, de hotar sau chiar transfrontalieră (sunt doar vreo 5 km, în linie dreaptă până în Ungaria), ca să vedeți ce înseamnă, de exemplu, o tocăniță de vită făcută româno-ungurește, la taverna orașului, pentru că există un specific al bucătăriei de aici, care chiar merită descoperit.

Apoi, aproape de Pecica, la Bezdin, vizităm o mănăstire sârbească, de la 1690. În tot Banatul, sârbii au avut și au în continuare reprezentarea lor bisericească, iar la mănăstirea de la Bezdin, care se reconstruiește acum, există și o mini comunitate de călugări ortodocși sârbi, veniți din Serbia, ca să contribuie la ortodoxia sârbească locală.

Prezintă: Cristina Şoloc şi Cristian Tabără

Jurnalist Cristina Madgearu

Realizator Cristian Tabără

Producător Marin Găbudean

10:00 Viaţa satului

Jurnalişti: Adela Eftimie, Maria Cica, Magda Olteanu, Bădiţa Dumitru

Producători: Ioana Mureşan, Viorel Popescu

 
Strategii inovative de export şi investiţii publice

Investiţiile, indiferent de provenienţa capitalului, străin sau românesc, sunt caracteristici ale unui mediu de afaceri sănătos. Măsurile ...

România face bine: Orașul subteran - metroul bucureștean/ Comunitatea Ride&Ride

Dincolo de știrile de fiecare zi, există o altfel de Românie construită din inițiativă, responsabilitate, oameni care își fac meseria. Este ideea ...

 Destine ca-n filme: In memoriam Ioan Luchian Mihalea

Una dintre cele mai controversate crime ale anilor '90 ni l-a luat, la doar 42 de ani, pe unul dintre cei mai îndrăgiți artiști ai perioadei ...

 

#tvri