loader

Proiectul TVR Internaţional „Generaţia Următoare” a ajuns în Italia şi Germania

Sâmbătă şi duminică , de la  ora 15.00 , la  „Generaţia Următoare” , TVRi v-a adus noi poveşti de destin ale copiilor români care se formează departe de România. Ajungem în Italia şi Germania: în 7 decembrie la Palermo, iar în 8 decembrie la München.

 

Angela Avram

Pentru români, mâine va exista prin copiii de astăzi, indiferent că ei se află între frontierele țării ori în afara acestora, deoarece identitatea spirituală nu are graniţe. Iar noi sperăm că România va rămâne, pentru ei, acasă.

Sâmbătă, 7 decembrie, la „Generaţia Următoare”, Angela Avram v-a invitat să faceţi cunoştinţă cu patru copii români care trăiesc în Italia, la Palermo.

Cristina Maria Lepădatu s-a născut în satul Salcia, judeţul Brăila. Împreună cu părinţii, Steluţa şi Vasile, şi cu sora sa mai mare, Ramona, trăieşte la Palermo de doi ani şi jumătate. Firesc, învăţând la o şcoală publică, vorbeşte italiana. Tot firesc, în casa ei de acolo, vorbeşte româneşte. Vrea să devină avocată, dar pasiunea care o mistuie este dansul.

Alexandru Branea are vârsta de opt ani şi jumătate şi s-a născut în Palermo într-o familie de români. Este în clasa a patra şi locuieşte cu mama şi bunica. Pasiunea lui este fotbalul, pe care îl practică de patru ani. Este cel mai bun portar din categoria lui şi vrea să facă parte dintr-o echipă de fotbal importantă, dar învaţă bine sperând să devină şi poliţist.

Alexandra Andreea Lungu are aproape 11 ani şi, la fel ca sora sa mai mică, Ana, s-a născut la Palermo. Alexandra iubeşte dansul şi este membră a corului Arcobaleno, care aparţine de Teatro Massimo, cel mai mare teatru de operă din Italia. Părinţii, Zamfir şi Mihaela Lungu, au „descălecat” în Sicilia tocmai din Suceava. Sunt mândri de originea lor, nu le este ruşine să vorbească româneşte pe stradă şi îşi sărbătoresc mereu tradiţiile.

Duminică, 8 decembrie, la „Generaţia Următoare”, Roxana Gheorghe v-a invitat în capitala Bavariei pentru a cunoaşte mai mulţi copii care nu uită că au rădăcini româneşti.

Marc Leonhard are 15 ani. Aylin Leonhard a împlinit 13. Sunt fraţi. Deşi s-au născut în Germania, locuiesc şi studiază la München, amândoi vorbesc şi chiar cântă în româneşte. Explicaţia este simplă: ambii copii au frecventat activ, până în 2017, cursurile Şcolii de limbă şi cultură română. Şcoala a fost înfiinţată în anul 2007, chiar de către mama lor, Despina Leonhard. Astăzi, Mark şi Aylin sunt membri ai formaţiei muzicale The Green Beans, care a participat, alături de Corul Şcolii Româneşti, la mai multe festivaluri.

Solista trupei este Alexandra Duran, tot o româncă de 13 ani. Ea şi fratele ei, Mihai sunt doi copii foarte talentaţi şi în muzică şi în domeniul artelor plastice. Ei locuiesc la Augsburg, unde mama lor a inițiat de ceva vreme cursuri de limba română prin teatru. Astfel, şi aici, românii au posibilitatea de a-şi duce copiii la ore de română.



Denisa Cojocaru are 13 ani şi s-a născut în capitala Bavariei. Vorbeşte foarte bine româneşte, iar părinţii ei sunt adevăraţi stâlpi ai comunităţii. Denisa pregăteşte, cu multă emoţie, împreună cu alte trei fetiţe, prezentarea României pentru o activitate a ONG-ului Open Minded. Sora Denisei este Laura, de 9 ani. Ambele fetiţe sunt născute la München şi au frecventat de mici, şcoala de limbă şi cultură română.

Misiunea TVR Internaţional este de a-i reapropria pe părinţii români din diaspora şi de a-i apropia pe copiii români din diaspora de identitatea românească. Scopul programului de televiziune „Generaţia Următoare” este de a povesti începuturi de destin ale unor copii români care trăiesc şi se formează (vor deveni! - adolescenţi, tineri, maturi) departe de România. Este vorba despre informaţie învelită într-o… felie de viaţă. Pentru că este suficient să-i dai unei minţi deştepte o informaţie folositoare şi apoi să o laşi să rodească de una singură!

***

“Generaţia Următoare” este un proiect al postului TVR Internaţional realizat cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

***

Jurnaliști: Angela Avram, Roxana Gheorghe

Directori de imagine: Mihai Covrig, Dan Gheorghe

Producător: Angela Avram


tvri.tvr.ro

www.facebook.com/tvrinternational

www.tvrplus.ro

 

 

 

14:50 Discover Romania

Producător Diana Ilica

15:00 TVR 70

*Adevăruri despre trecut

*Anii utopiei noastre (I). Etică și echitate socialistă

În spatele congreselor și manifestațiilor transmise triumfalist la televizor în „epoca de aur” se citea printre rânduri realitatea cotidiană: foamea, frigul, umilințele, dualismul, utopia și minciunile pe care ni le însușiserăm pentru a putea rămâne în viață. Pare de necrezut, dar și acestea au fost surprinse pe ecran-în priviri, în cuvintele omului de rând, în imagini aparent „scăpate” pe sticlă.

Am căutat în sutele de filme păstrate în arhiva Televiziunii Române, minutele, clipele, instantaneele care au păstrat timp de 70 de ani adevărul despre viața pe care am trăit-o. O istorie strânsă în grimase, în revolta încleștată ce răsuna însă asurzitor dincolo de versurile și cântecele patriotice.

„Adevaruri despre trecut” prezintă dintr-o perspectiva umană și cinematică, modul în care oamenii trăiau zi de zi în România comunistă. Emisiunea care arată realitatea socială, economică și emoțională a perioadei punând accent nu doar pe contextul politic, ci și pe experiența personală a individului: familie, locuință, alimentație, muncă, educație, relații sociale și acces la informație. O realitate strânsă în 70 de ani de imagini unice care aduce laolaltă bucurie, frustrare, bunăstrare și supraviețuire.

În primele doua ediții vom vorbi despre marile minciuni ale epocii de aur, „anii utopiei noastre”. Ani în care din discursurile propagandistice, totul părea minunat, rafturile și galantarele gemeau de produse, românii munceau de zor, zi și noapte, în uzine ultra-performante și erau retribuiți pe măsură. Apoi mergeau fericiți spre casă, la locuințele lor dichisite, în care nu se punea problema să lipsească apa caldă, curentul sau căldura, iar copiii erau ghiftuiți în urma meselor bogate. De fapt, în uzină, te „cârpeai” cum puteai pentru a-ți face norma pentru că materie primă nu exista, iar planul trebuia făcut, în alimentară nu găseai nimic, cârligele atârnau goale, în apartament erau 9 grade, copiii plângeau după lapte, de carne nu se punea problema, darămite de dulciuri. Nu găseai haine, totul era cusut, recondiționat. Iar omul se mișca mecanizat de la o coadă la alta pentru pâine, pentru ulei, pentru hârtie igienică.

Legiferarea ipocriziei a venit o dată cu Congresul al 11-lea al Partidului Comunist Român desfășurat în luna noiembrie a anului 1974 , acesta prefigura dezastrul anilor 80 în care românii urmau să fie “oameni noi”, într-o societate “multilateral dezvoltată” în care lipsa oricărei forme de umanitate construia calea spre utopicul comunism. La televizor, de la cel mai mic până la cel mai vârstnic, țara întreagă părea stăpânită de hipnoza glorificării mult-iubitului conducător. Totul era o jertfă pe altarul patriei și a lui Ceaușescu.

Istorici și muncitori în uzinele patriei și la fostele CAP-uri vorbesc despre starea „de saturație, de vomă” pe care o simțeau pentru cuvintele „fără rost” care se rosteau la congrese și la ședintele de partid. Ințeleseseră: pentru partid, omul nu însemna nimic! Era doar o mașinărie menită să muncească zi și noapte pentru îndeplinirea planului în vederea „înaintării spre comunism”, o societate ideală, o idee iluzorie într-un viitor pe care nici cei mai de seamă reprezentanți ai partidului nu îl puteau aproxima și nu îl puteau descrie. În timp ce ideologii preorau, românii învățaseră „descurcăreala” și „trocul”. Totul era o minciună, de la asa-zisă industrie performantă făcută pe credit, până la exporturile din care se câștiga 1 dolar pentru producerea căruia se cheltuiau 3, de la lipsa acută a materiilor prime până la proiectele habarniste și grandomane ale „prea-iubitului conducător”. Când s-a ajuns la scadență, în anii 80, a fost mult prea târziu, iar cea care a trebuit să plătească a fost populația.

Proiectul continuă pe parcursul a 14 ediții în care echipa „Adevăruri despre trecut” prezintă subiecte, imagini și abordări în premieră, la 37 de ani de la căderea regimului comunist.

Realizatori: Roxana Tarhon, Iulia Stoian, Mihaela Iamandei, Cristina Madgearu, Gheorghe Preda, Raluca Rogojină

Consultant de specialitate Lavinia Betea

Producător Raluca Rogojină

 
Dezechilibrele hormonale, pericolele ascunse ale mușcăturilor de animale și beneficiile pauzelor active, la „Un doctor pentru dumneavoastră”

Oboseală inexplicabilă, fluctuații de greutate, tulburări de somn, schimbări de dispoziție, pot fi semnale ale dezechilibrelor hormonale. De ce ...

Tinerii şi antreprenoriatul în România

Tinerii şi antreprenoriatul în România

publicat: vineri, 13 noiembrie 2026

Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii trece printr-o perioadă plină de provocări. Multe dintre probleme sunt generate de starea economiei în ...

România în lume

România în lume

publicat: joi, 12 noiembrie 2026

De la muzică și educație la diplomație culturală și proiecte internaționale, două întâlniri despre inițiativă și deschiderea către lume.

 

#tvri