-
20:50
5 minute de istorie cu Adrian Cioroianu
*cu prof. dr. Adrian Cioroianu
Producători: Irina Ifrimache şi Dana Ioniţă
-
21:00
Articolul VII
*Ediţie specială-Ziua Universală a IEI
Invitaţi: Doina Lemny, istoric de artă, curator Expoziţie “Brâncuşi. Sublimarea formei”, Mirel Taloş, preşedintele interimar al Institutului Cultural Român, Cela Neamţu, ţesătoare, maica Gabriela Platon, stareţă a Mănăstirii Voroneţ şi maica Elena Simionovici, vicepreşedinte la Societatea Scriitorilor Bucovineni
Despre rădăcini, identitate şi cultură, despre frumuseţea şi lumina Voroneţului, unde au coborât din cer, fărâme de albastru, iar icoanele sunt pictate cu nuanţe de lumină. Să ne amintim azi şi de Brâncuşi, ţăranul înţelept din Hobiţa, care a îmbinat în operele sale simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. În 1908, la Paris, Brâncuşi avea să îl întâlnească şi pe Matisse. Matisse, care primea de la prietenul sau, Theodor Pallady, câteva ii româneşti, iar intre 1939 şi 1940, lucrează la tabloul lui, La Blouse roumaine. Prin veselia ei, bluza românească reprezenta o licărire de optimism şi speranţă, spunea el. Efectul asupra lui este atât de puternic încât păstrează în mai multe tablouri elemente din portul popular românesc. Pentru noi, românii de pretutindeni, ia este un adevărat simbol naţional. Iar azi, de Sânziene şi de sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, o omagiem împreună, oriunde ne-am afla. Puţine simboluri de identitate naţională sunt, în acelaşi timp, atâtea lucruri: un obiect meşteşugit, o operă de artă, o piesă de îmbrăcăminte, o emblemă, un simbol al femeii. Oriunde ne-am duce, luăm cu noi, întotdeauna, propria identitate, aşa cum a făcut şi Brâncuşi, inovatorul care a eliberat sculptura de imitaţia mecanică a naturii şi a împletit spiritul şi sensibilitatea, exprimând însăşi esenţa lucrurilor. Despre expozitia “Brâncuşi. Sublimarea formei”, organizată la Palatul Artelor Frumoase din Bruxelles, cel mai important eveniment al Festivalul Internaţional de Arte EUROPALIA, ne va vorbi curatorul Doina Lemny. Cu Mirel Taloş, preşedintele interimar al Institutului Cultural Român, vom discuta despre elementele definitorii ale identităţii, chiar dacă postmodernismul promovează un homo universalis, un om fără chip şi fără asemănare, identic aici şi oriunde. Dacă Europa îşi va pierde naţiunile, îşi va pierde partea cea mai importantă a tezaurului său şi va pieri-crede Mirel Taloş. Dar mai întâi, o reîntâlnire cu ţesătoarea de lumină Cela Neamţu, marea Doamnă a tapiseriei româneşti, şi cu maicile erudite de la Voroneţ, Gabriela Platon, actuala stareţa a Mănăstirii şi maica Elena Simionovici, vicepreşedinte la Societatea Scriitorilor Bucovineni.
Jurnalişti: Raluca Tudor şi Marian Nicola
Realizator şi producător Mihaela Crăciun
(redifuzare)
-
22:30
România 9
Moderator Ionuţ Cristache
Jurnalist Oana Cucuruzeanu
Producător Livia Şerban Iancu
-
23:30
Câştigă România!
Prezinta Virgil Ianţu
Regia artistică Larry Maronesse
Producător Diana Pascal
O producţie Zucchero Media şi TVR2
(redifuzare)
-
00:30
Cap compas
Producător Elena Dinu
-
01:00
Destine ca-n filme
Prezintă Iuliana Marciuc Producator Iuliana Marciuc
-
02:00
Un doctor pentru dumneavoastră
INCONTINENȚA URINARĂ
Invitat: dr. CRISTIAN PERSU, medic primar urologie
De obicei, incontinența urinară se instalează din cauza infecțiilor urinare și ca urmare a adenomului de prostată. Există și o incontinență urinară de efort, rar întâlnită, care apare, în general, la pacienții cu intervenție chirurgicală la nivelul prostatei. Pierderea incontrolabilă de urină este o situație cu un puternic impact emoțional dar și social asupra pacientului, astfel că rezolvarea acestei probleme are un efect major asupra calității vieții. Bărbații, în special cei în etate, se pot confrunta cu tulburări de erecție temporale sau permanente. Unele disfuncții erectile se pot rezolva de la sine însă, atunci când problema persistă, avem la îndemână tratamente moderne pentru a crește calitatea vieții și respectul de sine.
CANCERUL DE COLON, O BOALĂ TĂCUTĂ
Invitat: dr. CAMELIA BRUMĂ, medic primar , medicină de familie, Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulator și Medicină Preventivă al Academiei Române
Din nefericire, cancerul colorectal se înscrie pe lista afecțiunilor cu rată mare de mortalitate în întreaga lume, pentru ambele sexe, încă de la vârste tinere, mai ales din cauza lipsei simptomatologiei în primele stadii de dezvoltare. Tumorile de la nivelul intestinului gros nu generează semne îngrijorătoare la început, ci în ultimele stadii ale bolii. Primele reacții ale pacientului nu indică direct existența acestora. Diagnosticarea corectă vine cu întârziere și de multe ori, fără a mai putea face ceva. De aceea este foarte important să se dea atenție fiecărei modificări care poate apărea la acest nivel și să se apeleze la medic de la primele semne. S-au identificat cel puțin 6 semne ale efectelor tumorilor colonice asupra organismului, de la modificări în consistența materiilor fecale, incapacitatea de a le elimina în ciuda senzațiilor, sângerările în timpul defecației, durerile abdominale și lista continuă. O ediție în care dezbatem cum depistăm cancerul de colon.
Moderator: Ana Maria Ghiur
Jurnalişti: Adina Toderaşcu, Delia Logofătu şi Laurenţiu Năstase
Realizator Cristina Anton Producător Monica Ancuţa
-
03:30
Telejurnal
*Ştiri *Tema zilei
Prezintă: Dorina Florea, Radu Andrei Tudor
Producători: Eva Matei,Cristian Petru
Sport *Montaj
Meteo *Montaj
-
04:20
5 minute de istorie cu Adrian Cioroianu
*cu prof. dr. Adrian Cioroianu
Producători: Irina Ifrimache şi Dana Ioniţă
-
04:30
Articolul VII
*Ediţie specială-Ziua Universală a IEI
Invitaţi: Doina Lemny, istoric de artă, curator Expoziţie “Brâncuşi. Sublimarea formei”, Mirel Taloş, preşedintele interimar al Institutului Cultural Român, Cela Neamţu, ţesătoare, maica Gabriela Platon, stareţă a Mănăstirii Voroneţ şi maica Elena Simionovici, vicepreşedinte la Societatea Scriitorilor Bucovineni
Despre rădăcini, identitate şi cultură, despre frumuseţea şi lumina Voroneţului, unde au coborât din cer, fărâme de albastru, iar icoanele sunt pictate cu nuanţe de lumină. Să ne amintim azi şi de Brâncuşi, ţăranul înţelept din Hobiţa, care a îmbinat în operele sale simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. În 1908, la Paris, Brâncuşi avea să îl întâlnească şi pe Matisse. Matisse, care primea de la prietenul sau, Theodor Pallady, câteva ii româneşti, iar intre 1939 şi 1940, lucrează la tabloul lui, La Blouse roumaine. Prin veselia ei, bluza românească reprezenta o licărire de optimism şi speranţă, spunea el. Efectul asupra lui este atât de puternic încât păstrează în mai multe tablouri elemente din portul popular românesc. Pentru noi, românii de pretutindeni, ia este un adevărat simbol naţional. Iar azi, de Sânziene şi de sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, o omagiem împreună, oriunde ne-am afla. Puţine simboluri de identitate naţională sunt, în acelaşi timp, atâtea lucruri: un obiect meşteşugit, o operă de artă, o piesă de îmbrăcăminte, o emblemă, un simbol al femeii. Oriunde ne-am duce, luăm cu noi, întotdeauna, propria identitate, aşa cum a făcut şi Brâncuşi, inovatorul care a eliberat sculptura de imitaţia mecanică a naturii şi a împletit spiritul şi sensibilitatea, exprimând însăşi esenţa lucrurilor. Despre expozitia “Brâncuşi. Sublimarea formei”, organizată la Palatul Artelor Frumoase din Bruxelles, cel mai important eveniment al Festivalul Internaţional de Arte EUROPALIA, ne va vorbi curatorul Doina Lemny. Cu Mirel Taloş, preşedintele interimar al Institutului Cultural Român, vom discuta despre elementele definitorii ale identităţii, chiar dacă postmodernismul promovează un homo universalis, un om fără chip şi fără asemănare, identic aici şi oriunde. Dacă Europa îşi va pierde naţiunile, îşi va pierde partea cea mai importantă a tezaurului său şi va pieri-crede Mirel Taloş. Dar mai întâi, o reîntâlnire cu ţesătoarea de lumină Cela Neamţu, marea Doamnă a tapiseriei româneşti, şi cu maicile erudite de la Voroneţ, Gabriela Platon, actuala stareţa a Mănăstirii şi maica Elena Simionovici, vicepreşedinte la Societatea Scriitorilor Bucovineni.
Jurnalişti: Raluca Tudor şi Marian Nicola
Realizator şi producător Mihaela Crăciun
