loader
Foto

ACCIDENT

România, 1977

sâmbătă, 10 aprilie 2021
ora 23:00

 

 

Regia: Sergiu Nicolaescu

Scenariul: Dumitru Carabăţ

Cu: Vladimir Găitan, George Mihăiţă, Ileana Popovici, Amza Pellea, Sergiu Nicolaescu

Film de acţiune

Un tânăr specializat în furturi de maşini şi trafic de piese auto face două accidente grave de circulaţie, fuge de la locul faptei, dar echipa de ofiţeri de miliţie îi ia urma şi reuşeşte să îl prindă.

ACEST PROGRAM POATE FI  VIZIONAT DE  COPIII  ÎN VÂRSTĂ DE PÂNĂ LA 12 ANI NUMAI CU ACORDUL SAU ÎMPREUNĂ CU PĂRINŢII ORI FAMILIA (AP).

8:30 Artcrush

Artcrush este o emisiune de divertisment, cu impact educativ, destinată atât copiilor, cât și părinților. Gazda proiectului este Vivien Rusu, o fetiţă talentată. Curioasă din fire, ea îşi propune să îi descopere pe copiii din Republica Moldova, care îşi savurează copilăria prin prisma talentelor.

Fiecare emisiune are în calitate de invitat un copil talentat, pasionat, dedicat harului său. Domeniile explorate sunt diverse: gastronomie, teatru, muzică, sport, dans, astronomie, hipism, călătorie, vlogging, etc. Emisiunea, filmată în manieră home video, este interesantă, veselă şi educativă.

Prezentator Vivien Rusu

Producător Dana Rusu

9:00 Exclusiv în România

*Pecica, poveşti de bun gust

Echipa Exclusiv în România explorează hotarul de Vest al României.

Cristi Tabără și Cristina Șoloc ajung foarte aproape de granița cu Ungaria, în județul Arad, mai exact în Pecica, un oraș în plină dezvoltare, cu povești și tradiții care merită prezentate.

Mai întâi aflăm povestea fântânii Momac, denumită astfel după numele unui primar de la 1897-fântână care funcționează în continuare și care, la vremea respectivă, deținea un record ieșit din comun: un foraj adânc de 341 m și un debit de 33 de litri/ minut. O lucrare spectaculoasă atât în trecut, cât și în prezent, o adevărată operă de artă și un punct de socializare pentru localnici Oamenii vin să ia apă de aici și mai schimbă impresii. Apoi, aproape de fântână, mergem să vedem și stejarul regelui Mihai-un copac care a fost plantat de directorul școlii maghiare, la vremea respectivă, în cinstea nașterii moștenitorului tronului României-Mihai întâi. Copacul are o poveste interesantă: a fost protejat de a lungul timpului, pentru că la un moment dat, când s-a sistematizat centrul vechi, comuniștii au vrut să taie toți copacii din zonă, iar localnicii au făcut un fel de zid viu ca să-l protejeze, evident iritând autoritățile comuniste.

Unul dintre locurile de neratat din Pecica este Centrul de Vizitare, care este și primul muzeu digital permanent din țară, aflat într-o clădire avangardistă, unică în România, inspirată după opera „Miracolul” de Brâncuși. Este locul perfect pentru a afla despre istoria și tradițiile comunității, într-un mod amuzant și modern, Centrul fiind echipat cu ecrane touchscreen, proiectoare 3D, o bicicletă interactivă, care utilizează energia creată prin pedalare, pentru derularea pe ecran a inregistrărilor traseelor de bicicleetă sau aeriene din Lunca Mureșului, precum și un cuptor autentic, funcțional, din cărămidă arsă. Afară sunt amplasate mese și scaune, iar umbra clădirii dă ora exactă, prin proiectarea pe ceasul solar amenajat în jur.

De asemenea, dacă tot ne aflăm în Pecica, evident că nu putem uita de faimoasa Pită de Pecica-specialitate locală, care are un brand protejat la nivelul Uniunii Europene, așa că intrăm într-o fabrică unde această pâine tradițională este preparată după o rețetă transmisă din generație în generație și este cu adevărat o reprezentare culinară a locului, a comunității. Așa că dacă ajungeți aici să nu cumva să nu gustați din această emblemă a orașului Pecica.

Și vă mai recomandăm ceva, pe lângă faimoasa Pită de Pecica: un soi de bucătărie, de hotar sau chiar transfrontalieră (sunt doar vreo 5 km, în linie dreaptă până în Ungaria), ca să vedeți ce înseamnă, de exemplu, o tocăniță de vită făcută româno-ungurește, la taverna orașului, pentru că există un specific al bucătăriei de aici, care chiar merită descoperit.

Apoi, aproape de Pecica, la Bezdin, vizităm o mănăstire sârbească, de la 1690. În tot Banatul, sârbii au avut și au în continuare reprezentarea lor bisericească, iar la mănăstirea de la Bezdin, care se reconstruiește acum, există și o mini comunitate de călugări ortodocși sârbi, veniți din Serbia, ca să contribuie la ortodoxia sârbească locală.

Prezintă: Cristina Şoloc şi Cristian Tabără

Jurnalist Cristina Madgearu

Realizator Cristian Tabără

Producător Marin Găbudean

 

#tvri