loader

Filme românești, în weekend, la TVRi

Urmăriți “Duelul”, în regia lui Sergiu Nicolaescu, și “Actorul şi sălbaticii”, în regia lui Manole Marcus, sâmbătă, respectiv duminică.

 

Filmul românesc la TVRi

Duelul”, ultimul film poliţist din seria "Comisarului" - sâmbătă, 7 decembrie, ora 23.00

Acţiunea filmului se petrece în septembrie 1939, în perioada invadării Poloniei de către Germania nazistă. Comisarul Moldovan trebuie să rezolve cazul unui jaf de la Banca Creditul Comercial. El porneşte în căutarea celor doi posibili martori: un copil lustragiu şi un cerşetor olog.

Filmul pune accent pe viaţa mizeră şi grea a copiilor străzii din perioada interbelică, nevoiţi să se refugieze în pivniţa unei mânăstiri părăsite şi parţial ruinate pentru a putea supravieţui. Ei devin foarte uşor victimele unor filiere de crimă organizată, fiind trimişi să fure, să cerşească sau, în cel mai bun caz, să lustruiască pantofii trecătorilor pentru a strânge bani, care să intre aproape în totalitate în buzunarele unor diverse persoane din lumea interlopă.

România, 1981

Regia: Sergiu Nicolaescu

Scenariul: Vintilă Corbul, Sergiu Nicolaescu, Eugen Burada

Cu: Sergiu Nicolaescu, Jean Constantin, Colea Răutu, Ion Riţiu, Ovidiu Iuliu Moldovan, George Mihăiţă

(w882) Actorul si

Actorul şi sălbaticii”, dramă - duminică, 8 decembrie, ora 22.50

Celebrul teatru de revistă "Vox", al cărui director este Costică Caratase, pregăteşte un spectacol în care numărul de rezistenţă este o virulentă şarjă la adresa nazismului şi a Gărzii de Fier. Caratase şi textierul său, Ionel Fridman, sunt somaţi de legionari să renunţe. Prima victimă a acestui mârşav este Ionel Fridman, asasinat în prezenţa lui Caratase pentru că terminase textul spectacolului sfidându-i pe legionari.

Filmul este inspirat din viaţa actorului Constantin Tănase, vedetă a teatrului românesc de revistă, care a cultivat cupletul satiric şi politic în perioada interbelică.

“Caratase, un mare comic al Bucureştiului din anii războiului – personaj inspirat de Constantin Tănase – rezistă presiunilor legionare care-i cer edulcorarea satirei, plătindu-şi cu viaţa îndrăznelile.” (Tudor Caranfil - ”Dicţionar universal de filme”, Ed. Litera, 2008)

România, 1975

Regia: Manole Marcus

Scenariul: Titus Popovici

Cu: Toma Caragiu, Mircea Albulescu, Margareta Pogonat, Ion Besoiu, Mircea Diaconu

* 1975 - Festivalul de la Moscova - Premiul pentru scenografie - Virgil Moise;

* 1975 - ACIN - Premiul special al juriului - Titus Popovici - şi premiul pentru interpretare masculină - Mircea Diaconu.

 

 

8:30 Artcrush

Artcrush este o emisiune de divertisment, cu impact educativ, destinată atât copiilor, cât și părinților. Gazda proiectului este Vivien Rusu, o fetiţă talentată. Curioasă din fire, ea îşi propune să îi descopere pe copiii din Republica Moldova, care îşi savurează copilăria prin prisma talentelor.

Fiecare emisiune are în calitate de invitat un copil talentat, pasionat, dedicat harului său. Domeniile explorate sunt diverse: gastronomie, teatru, muzică, sport, dans, astronomie, hipism, călătorie, vlogging, etc. Emisiunea, filmată în manieră home video, este interesantă, veselă şi educativă.

Prezentator Vivien Rusu

Producător Dana Rusu

9:00 Exclusiv în România

*Pecica, poveşti de bun gust

Echipa Exclusiv în România explorează hotarul de Vest al României.

Cristi Tabără și Cristina Șoloc ajung foarte aproape de granița cu Ungaria, în județul Arad, mai exact în Pecica, un oraș în plină dezvoltare, cu povești și tradiții care merită prezentate.

Mai întâi aflăm povestea fântânii Momac, denumită astfel după numele unui primar de la 1897-fântână care funcționează în continuare și care, la vremea respectivă, deținea un record ieșit din comun: un foraj adânc de 341 m și un debit de 33 de litri/ minut. O lucrare spectaculoasă atât în trecut, cât și în prezent, o adevărată operă de artă și un punct de socializare pentru localnici Oamenii vin să ia apă de aici și mai schimbă impresii. Apoi, aproape de fântână, mergem să vedem și stejarul regelui Mihai-un copac care a fost plantat de directorul școlii maghiare, la vremea respectivă, în cinstea nașterii moștenitorului tronului României-Mihai întâi. Copacul are o poveste interesantă: a fost protejat de a lungul timpului, pentru că la un moment dat, când s-a sistematizat centrul vechi, comuniștii au vrut să taie toți copacii din zonă, iar localnicii au făcut un fel de zid viu ca să-l protejeze, evident iritând autoritățile comuniste.

Unul dintre locurile de neratat din Pecica este Centrul de Vizitare, care este și primul muzeu digital permanent din țară, aflat într-o clădire avangardistă, unică în România, inspirată după opera „Miracolul” de Brâncuși. Este locul perfect pentru a afla despre istoria și tradițiile comunității, într-un mod amuzant și modern, Centrul fiind echipat cu ecrane touchscreen, proiectoare 3D, o bicicletă interactivă, care utilizează energia creată prin pedalare, pentru derularea pe ecran a inregistrărilor traseelor de bicicleetă sau aeriene din Lunca Mureșului, precum și un cuptor autentic, funcțional, din cărămidă arsă. Afară sunt amplasate mese și scaune, iar umbra clădirii dă ora exactă, prin proiectarea pe ceasul solar amenajat în jur.

De asemenea, dacă tot ne aflăm în Pecica, evident că nu putem uita de faimoasa Pită de Pecica-specialitate locală, care are un brand protejat la nivelul Uniunii Europene, așa că intrăm într-o fabrică unde această pâine tradițională este preparată după o rețetă transmisă din generație în generație și este cu adevărat o reprezentare culinară a locului, a comunității. Așa că dacă ajungeți aici să nu cumva să nu gustați din această emblemă a orașului Pecica.

Și vă mai recomandăm ceva, pe lângă faimoasa Pită de Pecica: un soi de bucătărie, de hotar sau chiar transfrontalieră (sunt doar vreo 5 km, în linie dreaptă până în Ungaria), ca să vedeți ce înseamnă, de exemplu, o tocăniță de vită făcută româno-ungurește, la taverna orașului, pentru că există un specific al bucătăriei de aici, care chiar merită descoperit.

Apoi, aproape de Pecica, la Bezdin, vizităm o mănăstire sârbească, de la 1690. În tot Banatul, sârbii au avut și au în continuare reprezentarea lor bisericească, iar la mănăstirea de la Bezdin, care se reconstruiește acum, există și o mini comunitate de călugări ortodocși sârbi, veniți din Serbia, ca să contribuie la ortodoxia sârbească locală.

Prezintă: Cristina Şoloc şi Cristian Tabără

Jurnalist Cristina Madgearu

Realizator Cristian Tabără

Producător Marin Găbudean

 
Strategii inovative de export şi investiţii publice

Investiţiile, indiferent de provenienţa capitalului, străin sau românesc, sunt caracteristici ale unui mediu de afaceri sănătos. Măsurile ...

România face bine: Orașul subteran - metroul bucureștean/ Comunitatea Ride&Ride

Dincolo de știrile de fiecare zi, există o altfel de Românie construită din inițiativă, responsabilitate, oameni care își fac meseria. Este ideea ...

 Destine ca-n filme: In memoriam Ioan Luchian Mihalea

Una dintre cele mai controversate crime ale anilor '90 ni l-a luat, la doar 42 de ani, pe unul dintre cei mai îndrăgiți artiști ai perioadei ...

 

#tvri