loader
Foto

Filme românești la TVRi: "Semnul şarpelui" și "Întoarcerea din iad"

Urmăriți două drame, una inspirată din romanul “Patima” de Mircea Micu, și alta inspirată din nuvela „Jandarmul” de Ion Agârbiceanu, sâmbătă și duminică, 27-28 martie, ora 23.00, la TVR Internațional!

 

Filmul românesc la TVRi

"Semnul şarpelui" – sâmbătă, 27 martie, ora 23.00

Spre sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, Ecaterina Handrabur (Leopoldina Bălănuţă), hangiţă într-un sătuc de lângă graniţa cu Ungaria, vrea să se răzbune pe vameşul (Dorel Vişan) care a insistat pe lângă jandarm (Aristide Teică) ca fiul ei, Simion (Dinu Manolache), să plece pe front.

(w882) visan

Pentru a-şi duce planul la îndeplinire, ea se aliază cu primarul, reprezentant al nou-instauratei puteri comuniste, şi cu un contrabandist justiţiar, Alimandru. Ovidiu-Iuliu Moldovan este aici un haiduc modern şi un justiţiar-călăuză pentru cei fug din ţară, după instalarea noului regim.

(w882) iuliu mold

Soţia celui luat la armată (Valeria Sitaru) îl aşteaptă până când află, din cartea trimisă soacrei de către autorităţi, că bărbatul a murit.

(w882) albulescu

Un personaj interesant are şi Mircea Albulescu, cel care interpretează un emigrat reîntors din America în satul natal, pentru că suferea de dor. Dar şi acasă va avea dificultăţi de acceptare în comunitate.

(w882) fiu

La sfârşit se întoarce de pe front şi fiul hangiţei. Dar mama lui, între timp, nu mai era.

(w882) ecaterina

Ovidiu Iuliu Moldovan a fost un actor apreciat de Mircea Veroiu, dovadă stau rolurile, nu puţine, pe care le-a interpretat în filmele regizate de el.

Lumea rurală transilvană a fost o constantă a filmografiei lui Mircea Veroiu. Satele din Transilvania au fost spaţiul în care s-au desfăşurat multe dintre acţiunile din peliculele sale, că a fost vorba de ecranizări sau nu.

„Semnul șarpelui" este inspirat din romanul „Patima", de Mircea Micu.

(w882) leopoldina

„Tripticul lui Veroiu (referire la Nunta de piatră, Duhul aurului şi Semnul şarpelui – n.r.) o situează pe Leopoldina Bălănuță în rândul marilor actrițe creatoare de personaje. Personajul ei își trage rădăcinile dintr-o lume în care femeia este sortită supunerii și umilinței, unui destin implacabil menit să o ducă la o abdicare lentă până în ziua în care viața îi devastează sufletul și o face să urle de durere. La căldura unor gingășii, a unei duioșii și dăruiri necondiționate crește pe tăcute, pe nesimțite, floarea demnității ei ca ființă, forța și înverșunarea pe care numai durerea și suferința le pot da." (Cornel Cristian, Magazin estival, Cinema, 1984).

Fiică de preot, Leopoldina Bălănuță s-a născut la 10 decembrie 1934, la Păulești, județul Vrancea. A absolvit, în 1957, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică ' „I. L. Caragiale'' din București, la clasa Mariettei Sadova și a lui Marcel Anghelescu.

Debutul ei în film a fost cu „Pisica de mare'' (1963), în regia lui Gheorghe Turcu.

Din filmografia Leopoldinei Bălănuţă: ''Nunta de piatră'' (1971), ''Tatăl risipitor'' (1974), ''Dincolo de pod'' (1975), ''Pe firul apei'' (1978), ''Ion — blestemul pământului, blestemul iubirii'' (1979), ''Înghițitorul de săbii'', ''Semnul șarpelui'' (1981), ''Mult mai de preț e iubirea'', ''Năpasta'' (1982), ''Scopul și mijloacele'' (1983), ''Punct și de la capăt'' (1985), ''Umbrele soarelui'' (1986), ''Rămânerea'' (1990), ''Balanța'' (1991), ''Chira Chiralina'' (1993).

(w882) leopoldina

„Leopoldina Bălănuță nu e vedetă de cinema. Nu e nici măcar anti-vedetă. Și aș zice că, din nefericire, nu e nici ceea ce am putea numi mai sobru o actriță de film, pentru că și filmul are sarcina să se apropie de ea. Și nu e greu de înțeles de ce: căci nu se pot scrie în toate zilele roluri pentru această actriță de zile foarte mari". (Sanda Faur, Almanah, Cinema, 1975)

Leopoldina Bălănuță a primit Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice''. A fost distinsă şi cu numeroase premii de interpretare pentru film, printre ele - premiul ACIN 1972 pentru rolul din „Nunta de piatră''.

Distincții:

* 1982 - Costineşti - Premiile pentru interpretare masculină - Ovidiu Iuliu Moldovan, interpretare feminină - Leopoldina Bălănuţă şi muzică – Adrian Enescu. Premiul special al juriului pentru interpretare masculină - Mircea Diaconu

România, 1981

Regia: Mircea Veroiu

Scenariul: Mircea Micu

Cu: Leopoldina Bălănuţă, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Diaconu, Dorel Vişan, Ion Vâlcu, Costel Constantin, Valeria Sitaru, Mircea Albulescu, Radu Gheorghe, Dinu Manolache

(w882) intoarcere

"Întoarcerea din iad" – duminică, 28 martie, ora 23.00

Dumitru, un ţăran bogat, trăieşte o pasională poveste de dragoste cu Veronica, fosta lui iubită, acum femeie măritată. Relaţia lor devine tot mai greu de ascuns de ochii lumii, mai ales de ochii unui soţ gelos şi dornic de răzbunare. Izbucnirea Primului Război Mondial complică şi mai mult lucrurile. Cei doi rivali declaraţi pleacă împreună pe front să lupte umăr la umăr împotriva aceluiaşi inamic. De acum, viaţa fiecăruia poate depinde în orice clipă de celălalt.

(w882) intoarcere

Distincții:

* 1983 - ACIN - Premiile pentru: imagine – Vlad Păunescu, decoruri – Radu Corciova, costume – Desdemona Lozinschi, muzică – Cornel Ţăranu, coloana sonoră – Silviu Camil, montaj – Cristina Ionescu. Diplomă de onoare - Ana Ciontea

* 1983 - Moscova - Diplomă specială

* 1983 – Propunerea României spre a fi nominalizat la Premiul Oscar – categoria Cel Mai Bun Film Străin

România, 1983

Regia: Nicolae Mărgineanu

Scenariul: Nicolae Mărgineanu, Petre Sălcudeanu

Cu: Constantin Brânzea, Maria Ploae, Remus Mărgineanu, Ana Ciontea

 

5:00 România face bine

*Satul vertical

Două povești din București despre oameni care au descoperit că un loc devine cu adevărat acasă abia atunci când ai cu cine să-l împarți.

Într-un orasș în care mii de oameni locuiesc unii lângă altii fără să se cunoască, există comunităti care încearcă să schimbe regula. La blocul Dioda, un teren gol s-a transformat într-o grădină comunitară, iar grădina a adus oamenii împreună. În complexul Citadela din Titan, locatarii au mers mai departe: au creat spatii verzi, au amenajat locuri de întâlnire si au pus în miscare activităti care îi apropie, de la ateliere si târguri până la lectii pentru copii si initiative de ajutor reciproc.

Sunt două exemple diferite, dar cu aceeasi idee la bază: comunitatea nu apare de la sine. Se construieste, om cu om, prin gesturi mici si lucruri făcute împreună. Poate că si printre blocurile Bucurestiului poate prinde viată un sat — unul vertical, în care oamenii nu doar locuiesc unii peste altii, ci învată să trăiască unii alături de ceilalti.

Prezintă Irina Luca

Realizator Ioana Muresan

(Reluare)

6:00 Breaking fake news

*Povestea săptămânii, cu Marian Voicu

UE și TikTok: Cine e în spatele algoritmului?

Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 produce în continuare polemici în Parlamentul European. Deși Comisia Europeană a inițiat în decembrie 2024 proceduri oficiale împotriva TikTok privind riscurile sistemice asociate procesului electoral, rezultatul investigației se lasă așteptat.

Invitat: Susana Dragomir, expert în comunicare strategică

*Istoria și istoriile sale, cu Gabriela Avram

Israel: Netanyahu vs Eisenkot

Israelul a încheiat o campanie electorală dificilă, fără un rezultat clar la urne. Coaliția condusă de Benyamin Netanyahu a obținut 53 de mandate; cea a lui Gadi Eisenkot, 48; iar formațiunile arabe, 19 mandate, cifră record. Knessetul va fi învestit pe 10 noiembrie.

*Bârfe de Bruxelles, cu Gabriel Giurgiu

Israel: Bătălia pentru opinia publică

Deși atacul devastator al Hamas de acum trei ani a stârnit inițial compasiune, acțiunile ulterioare ale guvernului israelian au atras dezaprobarea comunității internaționale, manifestată prin demonstrații de stradă și sancțiuni diplomatice severe. Presiunea resimțită în diverse foruri-de la Eurovision până la Curtea Penală Internațională-arată că Israelul pierde teren în bătălia pentru opinia publică.

*Deepfake-ul săptămânii, cu Tatiana Țarfulea

Fake News cu Nicușor Dan și Maia Sandu

Peste 2 milioane de oameni și-au pierdut viața în cei aproape 5 ani care au trecut de la declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. Cu prețul a 1,4 milioane de soldați pierduți, Rusia ocupă în prezent circa 20% din țara vecină. În paralel, România rămâne ținta unui război hibrid: pe platformele online circulă clipuri de tip deepfake în care se susține, din nou, că a început mobilizarea generală.

*Spărgătorii de fake news, cu Horia Sârghi și Mihai Geamănu

Putin ne cere prietenia pe TikTok

Spărgătorii de fake news au aflat că refugiații ucraineni „devastează” restaurante pariziene, în timp ce protestele din Georgia sunt vândute drept revolte franceze, iar Putin ne cere prietenia pe TikTok.

Jurnalişti: Tatiana Ţarfulea, Gabriela Avram, Horia Gruşcă

Moderator şi producător Marian Voicu

(Reluare)
 
Performanță medicală și responsabilitate față de sănătatea proprie

Tratament minim-invaziv pentru cancer hepatic fără bisturiu? Cum reușesc medicii, într-o afecțiune gravă, să intervină, cu precizie, în ...

România din Alicante – Cătălina Iliescu-Gheorghiu

România din Alicante – Cătălina Iliescu-Gheorghiu

publicat: vineri, 06 noiembrie 2026

Duminică,  8 noiembrie, la 18.30, într-o nouă ediţie „Prezenţe româneşti”, Irina Păcurariu prezintă povestea româncei Cătălina Iliescu-Gheorghiu, ...

„Limba în care ne este dor” – povestea Mirelei Niță Sandu, profesoara care îi învață pe copiii din Bruxelles să nu-și uite rădăcinile

Ce înseamnă „acasă” pentru un copil care crește departe de România? La Bruxelles, Mirela Niță Sandu a construit un loc în care limba română aduce ...

 

#tvri