loader
Foto

Filme românești la TVRi: "Semnul şarpelui" și "Întoarcerea din iad"

Urmăriți două drame, una inspirată din romanul “Patima” de Mircea Micu, și alta inspirată din nuvela „Jandarmul” de Ion Agârbiceanu, sâmbătă și duminică, 27-28 martie, ora 23.00, la TVR Internațional!

 

Filmul românesc la TVRi

"Semnul şarpelui" – sâmbătă, 27 martie, ora 23.00

Spre sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, Ecaterina Handrabur (Leopoldina Bălănuţă), hangiţă într-un sătuc de lângă graniţa cu Ungaria, vrea să se răzbune pe vameşul (Dorel Vişan) care a insistat pe lângă jandarm (Aristide Teică) ca fiul ei, Simion (Dinu Manolache), să plece pe front.

(w882) visan

Pentru a-şi duce planul la îndeplinire, ea se aliază cu primarul, reprezentant al nou-instauratei puteri comuniste, şi cu un contrabandist justiţiar, Alimandru. Ovidiu-Iuliu Moldovan este aici un haiduc modern şi un justiţiar-călăuză pentru cei fug din ţară, după instalarea noului regim.

(w882) iuliu mold

Soţia celui luat la armată (Valeria Sitaru) îl aşteaptă până când află, din cartea trimisă soacrei de către autorităţi, că bărbatul a murit.

(w882) albulescu

Un personaj interesant are şi Mircea Albulescu, cel care interpretează un emigrat reîntors din America în satul natal, pentru că suferea de dor. Dar şi acasă va avea dificultăţi de acceptare în comunitate.

(w882) fiu

La sfârşit se întoarce de pe front şi fiul hangiţei. Dar mama lui, între timp, nu mai era.

(w882) ecaterina

Ovidiu Iuliu Moldovan a fost un actor apreciat de Mircea Veroiu, dovadă stau rolurile, nu puţine, pe care le-a interpretat în filmele regizate de el.

Lumea rurală transilvană a fost o constantă a filmografiei lui Mircea Veroiu. Satele din Transilvania au fost spaţiul în care s-au desfăşurat multe dintre acţiunile din peliculele sale, că a fost vorba de ecranizări sau nu.

„Semnul șarpelui" este inspirat din romanul „Patima", de Mircea Micu.

(w882) leopoldina

Tripticul lui Veroiu (referire la Nunta de piatră, Duhul aurului şi Semnul şarpelui – n.r.) o situează pe Leopoldina Bălănuță în rândul marilor actrițe creatoare de personaje. Personajul ei își trage rădăcinile dintr-o lume în care femeia este sortită supunerii și umilinței, unui destin implacabil menit să o ducă la o abdicare lentă până în ziua în care viața îi devastează sufletul și o face să urle de durere. La căldura unor gingășii, a unei duioșii și dăruiri necondiționate crește pe tăcute, pe nesimțite, floarea demnității ei ca ființă, forța și înverșunarea pe care numai durerea și suferința le pot da." (Cornel Cristian, Magazin estival, Cinema, 1984).

Fiică de preot, Leopoldina Bălănuță s-a născut la 10 decembrie 1934, la Păulești, județul Vrancea. A absolvit, în 1957, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică ' „I. L. Caragiale'' din București, la clasa Mariettei Sadova și a lui Marcel Anghelescu.

Debutul ei în film a fost cu „Pisica de mare'' (1963), în regia lui Gheorghe Turcu.

Din filmografia Leopoldinei Bălănuţă''Nunta de piatră'' (1971), ''Tatăl risipitor'' (1974), ''Dincolo de pod'' (1975), ''Pe firul apei'' (1978), ''Ion — blestemul pământului, blestemul iubirii'' (1979), ''Înghițitorul de săbii'', ''Semnul șarpelui'' (1981), ''Mult mai de preț e iubirea'', ''Năpasta'' (1982), ''Scopul și mijloacele'' (1983), ''Punct și de la capăt'' (1985), ''Umbrele soarelui'' (1986), ''Rămânerea'' (1990), ''Balanța'' (1991), ''Chira Chiralina'' (1993).

(w882) leopoldina

Leopoldina Bălănuță nu e vedetă de cinema. Nu e nici măcar anti-vedetă. Și aș zice că, din nefericire, nu e nici ceea ce am putea numi mai sobru o actriță de film, pentru că și filmul are sarcina să se apropie de ea. Și nu e greu de înțeles de ce: căci nu se pot scrie în toate zilele roluri pentru această actriță de zile foarte mari". (Sanda Faur, Almanah, Cinema, 1975)

Leopoldina Bălănuță a primit Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice''. A fost distinsă şi cu numeroase premii de interpretare pentru film, printre ele - premiul ACIN 1972 pentru rolul din „Nunta de piatră''.

Distincții:

* 1982 - Costineşti - Premiile pentru interpretare masculină - Ovidiu Iuliu Moldovan, interpretare feminină - Leopoldina Bălănuţă şi muzică – Adrian Enescu. Premiul special al juriului pentru interpretare masculină - Mircea Diaconu

România, 1981

Regia: Mircea Veroiu

Scenariul: Mircea Micu

Cu: Leopoldina Bălănuţă, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Diaconu, Dorel Vişan, Ion Vâlcu, Costel Constantin, Valeria Sitaru, Mircea Albulescu, Radu Gheorghe, Dinu Manolache

(w882) intoarcere

"Întoarcerea din iad" – duminică, 28 martie, ora 23.00

Dumitru, un ţăran bogat, trăieşte o pasională poveste de dragoste cu Veronica, fosta lui iubită, acum femeie măritată. Relaţia lor devine tot mai greu de ascuns de ochii lumii, mai ales de ochii unui soţ gelos şi dornic de răzbunare. Izbucnirea Primului Război Mondial complică şi mai mult lucrurile. Cei doi rivali declaraţi pleacă împreună pe front să lupte umăr la umăr împotriva aceluiaşi inamic. De acum, viaţa fiecăruia poate depinde în orice clipă de celălalt.

(w882) intoarcere

Distincții:

* 1983 - ACIN - Premiile pentru: imagine – Vlad Păunescu, decoruri – Radu Corciova, costume – Desdemona Lozinschi, muzică – Cornel Ţăranu, coloana sonoră – Silviu Camil, montaj – Cristina Ionescu. Diplomă de onoare - Ana Ciontea

* 1983 - Moscova - Diplomă specială

* 1983 – Propunerea României spre a fi nominalizat la Premiul Oscar – categoria Cel Mai Bun Film Străin

România, 1983

Regia: Nicolae Mărgineanu

Scenariul: Nicolae Mărgineanu, Petre Sălcudeanu

Cu: Constantin Brânzea, Maria Ploae, Remus Mărgineanu, Ana Ciontea

 

16:30 Info Diaspora

*Ediţia 4

-Drepturile copiilor români ai căror părinți muncesc în afara granițelor tării, interviu cu Rareș Petru Achiriloaie, președintele Autorității Naționale pentru Protecţia Drepturilor Copilului și Adopție

-Rubrica info :

-Cardul European de sănătate, interviu cu Cristina Călinoiu, purtător de cuvânt al CNAS;

-Drepturi şi obligaţii privind libera circulaţie a românilor în străinătate, interviu cu Andreea Jidoveanu, avocat;

-Donaţia. Tipuri de donaţii, interviu cu Ioana Livescu, avocat;

-Drepturile pasagerilor în cazul refuzului la îmbarcare, anulării sau întârzierii prelungite a zborului, interviu cu Tatiana Şoldanescu, avocat;

-Importanţa cadastrului. Recomandarea expertului, interviu cu Dragoă Balanişcu, expert autorizat ANCPI

Producători Aura Iosif şi Angela Avram

17:30 Prezenţe româneşti

*Documente vechi. Memoria vegetala a romanilor din Voivodina.

În Voivodina, patrimoniul cultural îndură condiții vitrege. Vorbim în primul rând despre condițiile naturale, care sunt impuse de o zonă cu o hidrologie aparte: apa din pânza freatică este absorbită de zidurile clădirilor și se transformă, la un moment dat, în agresori ai bunurilor culturale din Banatul sârbesc. Sporii și mucegaiurile, favorizate de umiditatea excesivă din bisericile, muzeele și chiar casele oamenilor, atacă nemilos și hârtia unor cărți bisericești vechi din anul 1600, ce pot fi considerate opere de artă, dar și materialul vegetal din care sunt făcute iile ori alte țesături vechi de peste o sută de ani. Metafora „memoria vegetală” a lui Umberto Eco atrage atenția asupra funcției de tezaurizare și rememorare a ceea ce înseamnă „românesc deosebit de fragil” în Banatul sârbesc.

Realizator şi producător Mihaela Iamandei

(redifuzare)

 
 Izolaţi în România: Viaţa la margine de pădure

Ne-am văzut de ale noastre, timpul a trecut, potecile din munţi sunt încă bătute de oameni buni. Ei sunt aceiaşi, Izolaţi în România. Nu ne ...

Emisiunea TVR 2 „Drag de România mea!”, moderată de Paul Surugiu Fuego, premiată de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România și Revista Actualitatea Muzicală

Cea de-a 33-a ediție a Galei Premiilor anuale ale revistei "Actualitatea Muzicală", publicație ce apare sub egida Uniunii Compozitorilor și ...

Gala vocilor, într-o nouă ediţie

O nouă gală a sezonului 13 al emisiunii cu drag de România va fi difuzată la TVR 2 sâmbătă 23 noiembrie, de la ora 20:00 și duminică, 24 ...

 

#tvri