loader
Foto

Filme românești la TVRi: "Semnul şarpelui" și "Întoarcerea din iad"

Urmăriți două drame, una inspirată din romanul “Patima” de Mircea Micu, și alta inspirată din nuvela „Jandarmul” de Ion Agârbiceanu, sâmbătă și duminică, 27-28 martie, ora 23.00, la TVR Internațional!

 

Filmul românesc la TVRi

"Semnul şarpelui" – sâmbătă, 27 martie, ora 23.00

Spre sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, Ecaterina Handrabur (Leopoldina Bălănuţă), hangiţă într-un sătuc de lângă graniţa cu Ungaria, vrea să se răzbune pe vameşul (Dorel Vişan) care a insistat pe lângă jandarm (Aristide Teică) ca fiul ei, Simion (Dinu Manolache), să plece pe front.

(w882) visan

Pentru a-şi duce planul la îndeplinire, ea se aliază cu primarul, reprezentant al nou-instauratei puteri comuniste, şi cu un contrabandist justiţiar, Alimandru. Ovidiu-Iuliu Moldovan este aici un haiduc modern şi un justiţiar-călăuză pentru cei fug din ţară, după instalarea noului regim.

(w882) iuliu mold

Soţia celui luat la armată (Valeria Sitaru) îl aşteaptă până când află, din cartea trimisă soacrei de către autorităţi, că bărbatul a murit.

(w882) albulescu

Un personaj interesant are şi Mircea Albulescu, cel care interpretează un emigrat reîntors din America în satul natal, pentru că suferea de dor. Dar şi acasă va avea dificultăţi de acceptare în comunitate.

(w882) fiu

La sfârşit se întoarce de pe front şi fiul hangiţei. Dar mama lui, între timp, nu mai era.

(w882) ecaterina

Ovidiu Iuliu Moldovan a fost un actor apreciat de Mircea Veroiu, dovadă stau rolurile, nu puţine, pe care le-a interpretat în filmele regizate de el.

Lumea rurală transilvană a fost o constantă a filmografiei lui Mircea Veroiu. Satele din Transilvania au fost spaţiul în care s-au desfăşurat multe dintre acţiunile din peliculele sale, că a fost vorba de ecranizări sau nu.

„Semnul șarpelui" este inspirat din romanul „Patima", de Mircea Micu.

(w882) leopoldina

„Tripticul lui Veroiu (referire la Nunta de piatră, Duhul aurului şi Semnul şarpelui – n.r.) o situează pe Leopoldina Bălănuță în rândul marilor actrițe creatoare de personaje. Personajul ei își trage rădăcinile dintr-o lume în care femeia este sortită supunerii și umilinței, unui destin implacabil menit să o ducă la o abdicare lentă până în ziua în care viața îi devastează sufletul și o face să urle de durere. La căldura unor gingășii, a unei duioșii și dăruiri necondiționate crește pe tăcute, pe nesimțite, floarea demnității ei ca ființă, forța și înverșunarea pe care numai durerea și suferința le pot da." (Cornel Cristian, Magazin estival, Cinema, 1984).

Fiică de preot, Leopoldina Bălănuță s-a născut la 10 decembrie 1934, la Păulești, județul Vrancea. A absolvit, în 1957, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică ' „I. L. Caragiale'' din București, la clasa Mariettei Sadova și a lui Marcel Anghelescu.

Debutul ei în film a fost cu „Pisica de mare'' (1963), în regia lui Gheorghe Turcu.

Din filmografia Leopoldinei Bălănuţă: ''Nunta de piatră'' (1971), ''Tatăl risipitor'' (1974), ''Dincolo de pod'' (1975), ''Pe firul apei'' (1978), ''Ion — blestemul pământului, blestemul iubirii'' (1979), ''Înghițitorul de săbii'', ''Semnul șarpelui'' (1981), ''Mult mai de preț e iubirea'', ''Năpasta'' (1982), ''Scopul și mijloacele'' (1983), ''Punct și de la capăt'' (1985), ''Umbrele soarelui'' (1986), ''Rămânerea'' (1990), ''Balanța'' (1991), ''Chira Chiralina'' (1993).

(w882) leopoldina

„Leopoldina Bălănuță nu e vedetă de cinema. Nu e nici măcar anti-vedetă. Și aș zice că, din nefericire, nu e nici ceea ce am putea numi mai sobru o actriță de film, pentru că și filmul are sarcina să se apropie de ea. Și nu e greu de înțeles de ce: căci nu se pot scrie în toate zilele roluri pentru această actriță de zile foarte mari". (Sanda Faur, Almanah, Cinema, 1975)

Leopoldina Bălănuță a primit Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice''. A fost distinsă şi cu numeroase premii de interpretare pentru film, printre ele - premiul ACIN 1972 pentru rolul din „Nunta de piatră''.

Distincții:

* 1982 - Costineşti - Premiile pentru interpretare masculină - Ovidiu Iuliu Moldovan, interpretare feminină - Leopoldina Bălănuţă şi muzică – Adrian Enescu. Premiul special al juriului pentru interpretare masculină - Mircea Diaconu

România, 1981

Regia: Mircea Veroiu

Scenariul: Mircea Micu

Cu: Leopoldina Bălănuţă, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Diaconu, Dorel Vişan, Ion Vâlcu, Costel Constantin, Valeria Sitaru, Mircea Albulescu, Radu Gheorghe, Dinu Manolache

(w882) intoarcere

"Întoarcerea din iad" – duminică, 28 martie, ora 23.00

Dumitru, un ţăran bogat, trăieşte o pasională poveste de dragoste cu Veronica, fosta lui iubită, acum femeie măritată. Relaţia lor devine tot mai greu de ascuns de ochii lumii, mai ales de ochii unui soţ gelos şi dornic de răzbunare. Izbucnirea Primului Război Mondial complică şi mai mult lucrurile. Cei doi rivali declaraţi pleacă împreună pe front să lupte umăr la umăr împotriva aceluiaşi inamic. De acum, viaţa fiecăruia poate depinde în orice clipă de celălalt.

(w882) intoarcere

Distincții:

* 1983 - ACIN - Premiile pentru: imagine – Vlad Păunescu, decoruri – Radu Corciova, costume – Desdemona Lozinschi, muzică – Cornel Ţăranu, coloana sonoră – Silviu Camil, montaj – Cristina Ionescu. Diplomă de onoare - Ana Ciontea

* 1983 - Moscova - Diplomă specială

* 1983 – Propunerea României spre a fi nominalizat la Premiul Oscar – categoria Cel Mai Bun Film Străin

România, 1983

Regia: Nicolae Mărgineanu

Scenariul: Nicolae Mărgineanu, Petre Sălcudeanu

Cu: Constantin Brânzea, Maria Ploae, Remus Mărgineanu, Ana Ciontea

 

5:00 România face bine

*Poveştile huţulilor

In Bucovina, exista meșteșuguri care nu se invața din manuale, ci se transmit din mana in mana și din generație in generație. „Romania face bine” intalnește patru oameni - un sculptor, un fierar, un meșter de opinci și un fost silvicultor - care pastreaza, fiecare in felul sau, universul și tradițiile huțulilor. In atelierele lor, fierul inca se modeleaza la forja, opincile se fac de mana, iar lemnul, osul și cornul se transforma in obiecte care poarta mai departe memoria unei comunitați. O poveste despre o lume veche care continua sa existe pentru ca mai sunt oameni care aleg sa nu o lase sa dispara.

*Colecţionarul de pipe

Inginer petrolist, fotograf pasionat și colecționar, Adrian Paraschivescu a adunat de-a lungul anilor sute de pipe venite din locuri și epoci diferite. Dincolo de forme, materiale sau valoarea lor, fiecare dintre ele pastreaza o poveste, iar impreuna alcatuiesc o colecție impresionanta construita cu rabdare și curiozitate. „Romania face bine” intra in universul unui om care și-a petrecut viața intre precizia tehnicii și fascinația pentru obiectele incarcate de memorie. Pentru ca uneori o colecție nu vorbește doar despre lucrurile pe care le adunam, ci și despre omul care a ales sa le salveze de la uitare.
Prezintă Irina Luca

Realizatori: Ioana Muresan, Manuela Aldea

Producător Dana Ştefănescu

(Reluare)

6:00 Breaking fake news

*Povestea săptămânii, cu Marian Voicu

A.Rest 1989-Arhivă video a Securității (redifuzare)

Ce erau, de fapt, ofițerii Securității? Spioni sau torționari? Ofițeri de informații sau poliție politică? Pentru prima dată după 1989, românii pot asculta și vedea înregistrări operative audio-video din timpul interogatoriilor și din celule.

Invitate: Oana Demetriade-cercetător CNSAS, Cristina Păiușan - muzeograf MNIR

*Revista presei fake, cu Horia Grușcă

Dezinformări pre-electorale rusești cu vedete americane

O operațiune rusească de dezinformare vizând alegerile intermediare americane programate la începutul lui noiembrie a atras atenţia prin modalitea inedită de denigrare concertată a candidaţilor democraţi.

*Bârfe de Bruxelles, cu Gabriel Giurgiu

Cash Fake News

Vrea, într-adevăr, Bruxellesul să ne controleze viețile private prin renunțarea la cash și generalizarea obigatorie a plăților electronice sau cu cardul?

*Conspirația săptămânii, cu Tatiana Țarfulea

Cernobîl, manipulări și conspirații (redifuzare)

Explozia de la Cernobîl este considerată cel mai grav accident nuclear din istorie. După 40 de ani, dosarele secrete ale Stasi, serviciul de securitate al Germaniei de Est, dezvăluie amploarea campaniei sovietice de dezinformare și manipulare privind dezastrul nuclear.

*Istoria și istoriile sale, cu Gabriela Avram

Insulele Falkland-litigiul din Atlanticul de Sud

Un mic arhipeleag, denumit de englezi Insulele Falkland, iar de vorbitorii de spaniolă, Insulele Malvine, devine din nou subiect de dispută între Regatul Unit și Argentina. Este un litigiu care durează de aproape două secole. Cum s-a ajuns aici?

*Spărgătorii de fake news, cu Horia Sârghi și Mihai Geamănu

Războiul stelelor de la Kremlin

Spărgătorii de fake news au aflat că pe platourile de la Kremlin se filmează o nouă serie din Războiul stelelor.

Jurnalişti: Tatiana Ţarfulea, Gabriela Avram, Horia Gruşcă

Moderator şi producător Marian Voicu

(Reluare)
 
Despre viața cu și după cancer, dincolo de diagnostic

Despre viața cu și după cancer, dincolo de diagnostic

publicat: vineri, 25 septembrie 2026

Echipa emisiunii „Un doctor pentru dumneavoastră” aduce în prim-plan una dintre cele mai delicate și complexe teme din zona sănătății: viața cu ...

TVR Internațional deschide toamna cu noi ediții dedicate românilor de pretutindeni

Din 28 septembrie, TVR Internațional își îmbogățește grila de toamnă cu noi ediții ale programelor dedicate românilor de pretutindeni. Informații ...

Antreprenoriat în România, provocări economice

Antreprenoriat în România, provocări economice

publicat: vineri, 25 septembrie 2026

Noul sezon „Investiţi în România!” debutează cu o analiză a economiei românești din toamna anului 2026. Despre principalii indicatori economici ...

 

#tvri