Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
Duminica premianţilor: trei filme speciale la TVR Internaţional
Luni, 22 Februarie 2016
„ Osânda", „ Poziţia copilului" şi „ Restul e tăcere" sunt filmele româneşti pe care TVR Internaţional le-a difuzat duminică, 28 februarie.
Restul e tăcere

Filme româneşti laureate cu Premiile Gopo, cu Ursul de Aur sau propuneri ale României la Oscar, realizate de regizori din generaţii diferite, sunt programate la TVR Internaţional pe 28 februarie, duminica în care Academia Americană de Film decernează Oscarurile pentru cele mai bune filme din 2015, în ediţia a 88-a a celebrei ceremonii.

OSÂNDA, orele 13:00 şi 00:40

(w640) Amza Pelle

Romanul „Velerim şi Veler Doamne" de Victor Ion Popa a fost punctul de plecare pentru această dramă în care rolul principal este deţinut de Amza Pellea.

Filmul din 1976 a fost regizat de Sergiu Nicolaescu, pe un scenariu adaptat împreună cu Anuşavan Salamanian. Personajul Manlache Preda se întoarce acasă, după 12 ani de închisoare şi război:  condamnarea o primise după răscoala din 1907, acuzat de uciderea boierului la care muncea. Chiar şi după ispăşirea pedepsei şi după anii pe front, bărbatul este stigmatizat de comunitate.

În distribuţie apar, alături de Amza Pelllea, Ernest Maftei, Gheorghe Dinică, Ioana Pavelescu, Sergiu Nicolaescu.

Filmul a fost distins de ACIN cu Marele Premiu, Premiile pentru interpretare masculină-Amza Pellea-şi montaj-Margareta Anescu; diplomă de onoare pentru rol secundar-Ernest Maftei; la festivalul de la Moscova, Amza Pellea primeşte Premiul pentru interpretare masculină, iar în 1977 filmul a fost propunerea României pentru nominalizare la Premiul Oscar-categoria Cel mai bun film străin.

POZIŢIA COPILULUI, ora 22:00

(w640) PoziĹŁia C

Drama premiată la Berlin în 2013 descrie, într-o situaţie-limită, relaţia dintre o mamă posesivă şi fiul ei:   într-un accident de circulaţie, bucureşteanul Barbu omoară fără intenţie un copil, într-un sat din sudul ţării. Pentru că Barbu riscă o condamnare la închisoare, mama lui, Cornelia, arhitect în înalta societate, la ale cărei aniversări vin oameni influenţi şi bogaţi, începe o campanie pentru salvarea fiului.

Filmul este una dintre puţinele radiografii ale high-class-ului din România de astăzi - arătând traficul de influenţă, corupţia la nivel mic, toate compromisurile şi ipocrizia lumii contemporane.

Scenele „unu la unu” în care evoluează Luminiţa Gheorghiu sunt coloana vertebrală a acestui film – descriu nu doar personajul şi accelerează nu doar trama, ci punctează ipostazele mamei care vrea o cât mai bună, în condiţiile date, poziţie a copilului: dialogul cu iubita fiului, ca de la potenţiala soacră la noră, cu Luminiţa Gheorghiu insidioasă şi Ilinca Goia fină, feminină şi demnă parteneră a fiului, ce îi dă replica; întâlnirea cu şoferul martor jucat de Vlad Ivanov, în acvariul-cafenea a cărui transparenţă face acută fiecare etapă a negocierii dintre mamă şi cel care îi putea incrimina fiul; sau monologul ţinut într-o casă îndoliată, în faţa mamei al cărei copil fusese ucis în accident.

(w640) PoziĹŁia C

Scenariul filmului lui Călin Peter Netzer este semnat de regizor împreună cu Răzvan Rădulescu. În distribuţie: Luminiţa Gheorghiu, Bogdan Dumitrache, Nataşa Raab, Florin Zamfirescu, Ilinca Goia, Vlad Ivanov, Tania Popa, Adrian Titieni.

Filmul a fost recompensat cu multe trofee: 2013-Berlin-"Ursul de aur" şi premiul FIPRESCI; 2013-Namur-Marele Premiu şi premiul de interpretare feminină-Luminiţa Gheorghiu; 2013-UCIN-Marele Premiu şi Trofeul Uniunii Cineaştilor; 2013-Stockholm-Premiul Telia; 2014-Gopo-Marele Premiu şi Premiile pentru regie, scenariu, interpretare feminină-Luminiţa Gheorghiu, interpretare feminină rol secundar-Ilinca Goia, interpretare masculină rol secundar-Vlad Ivanov, montaj-Dana Lucreţia Bunescu, sunet-Cristian Tarnoveţchi, Dana Lucreţia Bunescu, Cristinel Şirli; 2014-Propunerea României pentru nominalizare la Premiul Oscar-categoria Cel mai bun film străin.

RESTUL E TĂCERE, ora 03:40

(w640) Restul e t

(w235) Restul e t

Filmul regizat de Nae Caranfil spune povestea realizării primului lungmetraj românesc din istorie. „Independența României: Războiul Româno-Ruso-Turc 1877” (de Grigore Brezeanu şi Artistide Demetriade) a fost filmat şi montat între anii 1911 și 1912. Premiera a avut loc pe 1 septembrie 1912, la cinematograful „Eforie” din București.

În filmul lui Nae Caranfil joacă Marius Florea Vizante, Ovidiu Niculescu, Mihai Sandu Gruia, Ioana Bulcă, Vlad Zamfirescu, Florin Zamfirescu, Mirela Zeţa, Silviu Biriş şi, într-un rol episodic, Nae Caranfil.

Tânărul Grig, fiul unui celebru actor de pe scena Naţionalului bucureştean, dornic să se afirme, vrea să regizeze un film. Îşi propune să facă reconstituirea războiului cu turcii, prin care România îşi cucerise independenţa.

În poveste apare însă şi Leon, un moşier autoproclamat Mecena în România acelor vremuri. „Patronul artelor” devine finanţatorul întregii afaceri şi protectorul lui Grig. Lucrurile se complică atunci când compania franceză care controla piaţa cinematografică europeană nu va accepta uşor competiţia cu o producţie independentă de proporţii. Grig cel talentat şi îndrăzneţ (care îl sfidează chiar pe Rege când echipa filmului e invitată la Majestatea Sa) se trezeşte prins într-un război al banilor şi al orgoliilor.

Filmul lui Caranfil face şi un tablou de moravuri al lumii artistice bucureştene şi al Valahiei în general, din La belle epoque.

Nae Caranfil a obţinut premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de film B-EST 2008 şi premiul publicului, la Gala B-EST. Scenariul filmului a câştigat Marele Premiu pentru cel mai bun scenariu la Festivalul Internaţional de Film de la Paris în 1995 şi premiul al doilea la competiţia "Hartly & Merrill International Scriptwriting Competition", Los Angeles 1999 (Nae Caranfil a scris scenariul acestui film încă din 1989).

(w235) Nae CaranfTitlul filmului este împrumutat de la William Shakespeare. „The rest is silence” – „Restul e tăcere” - este ultima replică a lui Hamlet. De altfel, în filmul lui Caranfil, referinţele la dramaturgul britanic în special şi la teatru în general nu sunt puţine şi deci deloc întâmplătoare.

Partitura Aristizzei Romanescu, în interpretarea specială a Ioanei Bulcă, sau monologul din Hamlet spus la înmormântarea unui actor de teatru, la începutul filmului, ori vizionarea filmului „Hamlet” cu Sarah Bernhardt (unde îl duce Grig pe Leon), toate vorbesc împletirea dintre destinul actorului de teatru cu apariţiile lui în filme, ca şi despre începuturile cinematografiei româneşti care a recurs la resursele din teatru.

„Hamlet” („Le Duel d'Hamlet”) este un film francez din 1900. Sarah Bernhardt deţine rolul titular în acest prim film al ei, care este şi primul Hamlet de pe ecran. Regizorul filmului de opt minute a fost Clément Maurice.

Henriette-Rosine Bernard, devenită starul teatrului francez Sarah Bernhardt, a avut la început o atitudine de neîncredere în noua artă, ea detestând peliculele în care jucase şi pe care le viziona, cerând chiar distrugerea lor. Treptat însă, cinematograful îi cucereşte inima, actriţa ajungând să joace până în ultima clipă într-un film turnat în propriul apartament.

Primul lungmetraj inspirat de piesa de teatru „Hamlet” (nu primul spectacol filmat) este „Der Rest ist Schweigen”, „Restul e tăcere”, un film german din 1959, regizat de Helmut Käutner, care a scris şi scenariul adaptat şi a fost şi unul dintre producători.

Premii câştigate de „Restul e tăcere”: 2009-UCIN-Premiul special al juriului, Premiul pentru scenografie-Călin Papură, Ruxandra Ionică, Menţiune de onoare-Ioana Bulcă; Premii Gopo 2009: cel mai bun lungmetraj şi cel mai bun scenariu - acordate lui Nae Caranfil; montaj- Dan Nanoveanu, actriţă în rol secundar - Ioana Bulcă, imagine - Marius Panduru; muzică - Laurent Couson ; scenografie – Călin Papură, Ruxandra Ionica; costume - Doina Levinţa; sunet - Gelu Costache, Florin Tabacaru, Brian Riordan, Crişan Horea Ştefan.

Nae Caranfil, într-un interviu din „Flacăra Iaşului”, spunea: „Încerc să văd un film ca pe un bloc socialist cu 10 etaje, în care apa caldă trebuie să ajungă la toţi. Dacă fiecare primeşte apă caldă, pentru mine este un nivel acceptabil de performanţă. Filmul trebuie să fie şi pentru un sculer-matriţer, şi pentru un membru al Academiei Române”.

Alte filme cunoscute ale lui Nae Caranfil sunt „Asfalt Tango", „Filantropica" sau „Dolce far niente".

(w640) Restul e t

Foto: Cinemagia.ro