loader

Din Belgia, cu dor de România, vineri la “Lumea şi noi”

Vineri,13 noiembrie, de la ora 20.30, la TVR Internaţional au fost difuzate două poveşti belgiene cu dor de România: cercetătorul Mircea Udrescu (Bruxelles) şi antrenorul de tenis Alexandru Măgeruşan (Leuven).

 

Lumea şi noi

Ediția este disponibilă online pe TVR+.

Absolvent de Biologie, Mircea Udrescu a lucrat până în 1990 la Institutul de Cercetări Antropologice din Bucureşti. O experienţă care s-a dovedit câştigătoare pentru viitoarea sa carieră în străinătate. După proiectele de la Universitatea din Liege, din 1999 a continuat să lucreze sub egida Muzeului Regal al Africii Centrale. Dar de când a ajuns acolo, primul său gând a fost să trimită (şi a făcut-o ani buni după Revoluţie) ajutoare în România; mai mult, a facilitat stagiatura a numeroşi studenţi români.

(w882) Mircea Udr

Din 2003, a devenit cercetător ştiinţific în arheologie şi paleontologie la Musee Royal de Scieces Naturelles de Bruxelles, iar din 2007 a continuat să colaboreze tot acolo, benevol. Palmaresul său numără şantiere în Belgia, Sardinia, Iordania, Siberia, Turcia, lucrări la congrese şi simpozioane internaţionale, articole în cărţi şi publicaţii ştiinţifice. Un capitol separat în CV-ul său, aflat la început, îl constituie volumele de eseuri bilingve, destinate românilor de pretutindeni.

(w500) Coperta ca

Mai mult, dorul de ţara natală şi amintirea tinereţii sale în compania lui Cornel Chiriac l-a determinat să lanseze în ultimul deceniu nu mai puţin de trei volume despre celebrul DJ român (de la Radio Bucureşti, apoi Europa Liberă), în contextul epocii de aur a jazzului românesc. Cea mai recentă (şi mai impozantă) carte este şi cea mai cuprinzătoare şi importantă, ţinând cont că este scrisă în urma cercetării dosarelor fostei Securităţi, acelea la care a putut avea acces prin intermediul CNSAS.

**

Tenisman bucureştean apărut pe terenurile şi în clasamentele naţionale din anii ’90, Alexandru Măgeruşan a continuat hobby-ul ca antrenor, atât în ţară cât şi în Grecia şi Turcia. De trei ani şi jumătate în Belgia, este în board-ul unui club în apropiere de Leuven, continuându-şi cariera de antrenor de copii. Fireşte, nu în condiţiile în care a început el, pe terenurile din Cotroceni, unde fusese copil de mingi la Romanian Open Tennis.

(w500) Alexandru

Clubul la care a ajuns avea nevoie de o renaştere. Până la urmă, un proiect dovedit viabil pentru român şi aspiraţiile sale. Lăsase în urmă elevii din ţară pentru alţii belgieni, dar a găsit condiţii să continue să facă ceea ce ştie mai bine. Departe de învăţăceii săi de acasă, echipa TVR l-a surprins pe antrenor în momentul în care o pregătea din nou, după patru ani, pe Adriana, cea mai bună elevă româncă a sa, înaintea unui turneu belgian.

(w882) Alexandru

Alex nu vorbeşte limba flamandă, dar se descurcă foarte bine în engleză, Leuven fiind un oraş universitar. Pe de altă parte, proaspăt căsătorit, îşi doreşte şi propriii copii, pe care însă nu i-ar creşte cu nici un chip în Belgia, departe de originile sale. Aşa că aste atent şi la bursa terenurilor din România. Nu să construiască vreun edificiu imobiliar, ci să amenajeze măcar un teren de tenis. Pentru că iarba verde de acasă nu se compară nici cu gazonul de la Wimbledon.

Două reportaje de Doru Ionescu

***

Emisiunea poate fi urmărită și pe TVR+, pe tabletă sau mobil.

Descărcați aplicațiile TVR+ pentru IOS și Android!

19:00 Destine ca-n filme

*Fratii Graur-" Gemenii dăruirii"

Dintre cei 11 frati Graur, Beniamin si Iosif zboară acum pe aripile dăruirii. Ei ajută oamenii, desprinzându-se de stol, pentru a face o diferentă reală în vietile celor din jur. Numele lor a devenit sinonim cu compasiunea. Si, dacă ar fi după ei, probabil ar zbura prin lume cu un zâmbet si un plan de salvare în buzunar.

Viata la tară, într-o familie numeroasă unde dragostea șsi munca erau valori fundamentale, i-a învătat să-si găsească rostul într-o lume plină de tentatii si capcane. Dar, mai ales, si-a învătat ce înseamnă să oferi cu adevărat: să fii acolo pentru ceilalti.

*Gioni Badea-"Altarul de acasă"

Atât de mult şi-a iubit părinţii şi soţia, încât, în amintirea lor, Gioni Badea a transformat casa părintească într-un muzeu, iar la loc de cinste stau fotografiile lor, la care priveşte ca la icoane.

Povestea lui Gioni Badea ar putea încăpea în paginile mai multor romane.

Viaţa celui care avea să-şi găsească menirea între paginile cărţilor nu a fost deloc una uşoară. Are însă răbdarea şi curajul să împărtăşească amintiri cu cei care îi trec pragul. Ba chiar îi îmbie să savureze dulceaţa sa de mure şi un pahar cu apă rece. De curând locul a primit şi o denumire: Muzeul Sătesc din Vârfuri. Oale şi ulcele, patul în care s-a născut scriitorul, un război de ţesut şi costume populare, un fier de călcat pe bază de cărbuni şi un radio vechi, toate sunt expuse în muzeul sătesc.

Prezintă Iuliana Marciuc

Realizator Constantin Lupescu

Redactor Dana Ilie

Producător Iuliana Marciuc

19:50 Omul anului

*Reportaje-portret

*Finaliştii

Producător Oana Turcu

Coordonator campanie Nicolae Cozma

(Reluare)
 
Certificatul european de moştenitor

Certificatul european de moştenitor

publicat: miercuri, 10 decembrie 2025

Invitata Angelei Avram, avocata Monica Livescu, ne explică ce este și la ce folosește certificatul european de moştenitor. Când este necesar un ...

Academia Română, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor ”Regina Maria”, Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Biserica Anglicană din București ...

Investiţiile în sistemul medical generează sănătate

Investiţiile în sistemul medical generează sănătate

publicat: marţi, 09 decembrie 2025

Despre investiţiile în infrastructura de sănătate şi în profesioniştii din sistem vorbim în emisiunea „Investiţi în România!”, difuzată la TVR ...

 

#tvri