loader

Despre programul Adoptă un Sat, la „A doua Românie"

Corina Dobre v-a invitat să revedeţi joi, 26 august, la TVR Internaţional şi online pe TVR+, de la ora 21:00, o ediţie cu şi despre românii de pretutindeni.

 

Corina Dobre
A doua Românie

Din nevoia de a readuce strălucirea şi voioşia în satul românesc, a fost lansat programul Antreprenoreşti - Adoptă un Sat, în care sunt implicaţi şi români din afara graniţelor ţării.

Despre stadiul proiectului şi modurile în care vă puteţi implica, ne va povesti Marius Bostan, iniţiatorul proiectului RePatriot, şi Raluca Otilia Uţa, care a venit de la Londra, la Scorţeni, în Prahova, pentru a convinge şi pe alţii că merită să adopte acest sat.

(w882) mihai

(w882)

La nici 30 de ani, a devenit cunoscut pentru că este primul român absolvent al Facultăţii de Medicină din cadrul renumitei Universitaţi Cambridge. După ce a profesat un an în spitalele din Marea Britanie, a hotărât să se întoarcă acasă, spre surprinderea multora, şi e optimist în legătură cu viitoarea sa carieră. Mihai Teodor Bica este medic rezident la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare “Prof. Dr. C.C. Iliescu”, din Bucureşti.

(w882) mihai

Andreea Helen David este o tânără şi talentată actriţă, stabilită la Londra, care, împreună cu profesionişti din domeniu, a dezvoltat un proiect social dedicat tinerilor din România. Proiectul Dra•ma – acting for life susţine şi încurajează interesul elevilor români în artele performative.

(w882) andreea

***

Echipa emisiunii:

Moderator: Corina Dobre

Jurnalişti: Virginia Ghiţă, Lucian Băbeanu, Sandrino Gavriloaia şi Doru Ionescu

Documentarist: Gabriela Mocanu

Producător: Liliana Văduva

***

Edițiile emisiunii pot fi urmărite online pe TVR+.

4:00 Răscoala

Film *

România, 1965

Regia: Mircea Mureşan

Scenariul: Petre Sălcudeanu

Cu: Ilarion Ciobanu, Nicolae Secăreanu, Emil Botta, Ion Besoiu, Constantin Codrescu

Dramă. Ecranizare a romanului cu acelaşi titlu de Liviu Rebreanu.

Frescă social-istorică a evenimentelor de la 1907 şi a lumii româneşti de la începutul secolului al XX-lea.

"Grigore soseşte la moşia tatălui său de la Amara, însoţit de avocatul liberal Baloleanu, într-un climat tulbure de violenţă şi mânie abia stăvilite. În vreme ce la conac se sărbătoreşte Crăciunul, ţăranii cer pământ. Moşierul le răspunde cu arma, iar mulţimea îl ucide pe loc şi incendiază conacul. Baloleanu va conduce personal represiunea, uitând de liberalismul său."-Tudor Caranfil-Dicţionar universal de film, 2008.

Semn de avertizare: 12

* 1966-Cannes-Premiul "Opera Prima";

* 1966-Cannes-nominalizat la Palme d'Or;

* 1966-Festivalul Naţional al Filmului de la Mamaia-Premiul pentru regie, pentru muzică-Tiberiu Olah-şi pentru interpretare masculină-Ilarion Ciobanu;

* 1967-Propunerea României spre a fi nominalizat la Premiul Oscar-categoria Cel Mai Bun Film Străin.

Redactor Gabriela Onea

5:30 TVR 70

*Adevăruri despre trecut

*Anii utopiei noastre (I). Etică și echitate socialistă

În spatele congreselor și manifestațiilor transmise triumfalist la televizor în „epoca de aur” se citea printre rânduri realitatea cotidiană: foamea, frigul, umilințele, dualismul, utopia și minciunile pe care ni le însușiserăm pentru a putea rămâne în viață. Pare de necrezut, dar și acestea au fost surprinse pe ecran-în priviri, în cuvintele omului de rând, în imagini aparent „scăpate” pe sticlă.

Am căutat în sutele de filme păstrate în arhiva Televiziunii Române, minutele, clipele, instantaneele care au păstrat timp de 70 de ani adevărul despre viața pe care am trăit-o. O istorie strânsă în grimase, în revolta încleștată ce răsuna însă asurzitor dincolo de versurile și cântecele patriotice.

„Adevaruri despre trecut” prezintă dintr-o perspectiva umană și cinematică, modul în care oamenii trăiau zi de zi în România comunistă. Emisiunea care arată realitatea socială, economică și emoțională a perioadei punând accent nu doar pe contextul politic, ci și pe experiența personală a individului: familie, locuință, alimentație, muncă, educație, relații sociale și acces la informație. O realitate strânsă în 70 de ani de imagini unice care aduce laolaltă bucurie, frustrare, bunăstrare și supraviețuire.

În primele doua ediții vom vorbi despre marile minciuni ale epocii de aur, „anii utopiei noastre”. Ani în care din discursurile propagandistice, totul părea minunat, rafturile și galantarele gemeau de produse, românii munceau de zor, zi și noapte, în uzine ultra-performante și erau retribuiți pe măsură. Apoi mergeau fericiți spre casă, la locuințele lor dichisite, în care nu se punea problema să lipsească apa caldă, curentul sau căldura, iar copiii erau ghiftuiți în urma meselor bogate. De fapt, în uzină, te „cârpeai” cum puteai pentru a-ți face norma pentru că materie primă nu exista, iar planul trebuia făcut, în alimentară nu găseai nimic, cârligele atârnau goale, în apartament erau 9 grade, copiii plângeau după lapte, de carne nu se punea problema, darămite de dulciuri. Nu găseai haine, totul era cusut, recondiționat. Iar omul se mișca mecanizat de la o coadă la alta pentru pâine, pentru ulei, pentru hârtie igienică.

Legiferarea ipocriziei a venit o dată cu Congresul al 11-lea al Partidului Comunist Român desfășurat în luna noiembrie a anului 1974 , acesta prefigura dezastrul anilor 80 în care românii urmau să fie “oameni noi”, într-o societate “multilateral dezvoltată” în care lipsa oricărei forme de umanitate construia calea spre utopicul comunism. La televizor, de la cel mai mic până la cel mai vârstnic, țara întreagă părea stăpânită de hipnoza glorificării mult-iubitului conducător. Totul era o jertfă pe altarul patriei și a lui Ceaușescu.

Istorici și muncitori în uzinele patriei și la fostele CAP-uri vorbesc despre starea „de saturație, de vomă” pe care o simțeau pentru cuvintele „fără rost” care se rosteau la congrese și la ședintele de partid. Ințeleseseră: pentru partid, omul nu însemna nimic! Era doar o mașinărie menită să muncească zi și noapte pentru îndeplinirea planului în vederea „înaintării spre comunism”, o societate ideală, o idee iluzorie într-un viitor pe care nici cei mai de seamă reprezentanți ai partidului nu îl puteau aproxima și nu îl puteau descrie. În timp ce ideologii preorau, românii învățaseră „descurcăreala” și „trocul”. Totul era o minciună, de la asa-zisă industrie performantă făcută pe credit, până la exporturile din care se câștiga 1 dolar pentru producerea căruia se cheltuiau 3, de la lipsa acută a materiilor prime până la proiectele habarniste și grandomane ale „prea-iubitului conducător”. Când s-a ajuns la scadență, în anii 80, a fost mult prea târziu, iar cea care a trebuit să plătească a fost populația.

Proiectul continuă pe parcursul a 14 ediții în care echipa „Adevăruri despre trecut” prezintă subiecte, imagini și abordări în premieră, la 37 de ani de la căderea regimului comunist.

Realizatori: Roxana Tarhon, Iulia Stoian, Mihaela Iamandei, Cristina Madgearu, Gheorghe Preda, Raluca Rogojină

Consultant de specialitate Lavinia Betea

Producător Raluca Rogojină

(Reluare)
 
Dezechilibrele hormonale, pericolele ascunse ale mușcăturilor de animale și beneficiile pauzelor active, la „Un doctor pentru dumneavoastră”

Oboseală inexplicabilă, fluctuații de greutate, tulburări de somn, schimbări de dispoziție, pot fi semnale ale dezechilibrelor hormonale. De ce ...

Tinerii şi antreprenoriatul în România

Tinerii şi antreprenoriatul în România

publicat: vineri, 13 noiembrie 2026

Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii trece printr-o perioadă plină de provocări. Multe dintre probleme sunt generate de starea economiei în ...

România în lume

România în lume

publicat: joi, 12 noiembrie 2026

De la muzică și educație la diplomație culturală și proiecte internaționale, două întâlniri despre inițiativă și deschiderea către lume.

 

#tvri