loader
Foto

Galerie foto

Ana-Maria Fujimagari: „România este casa din sufletul meu”

Interviul este realizat în cadrul Campaniei „Cu România în suflet”.

 

Ana-Maria Fujimagari trăiește în Japonia de 22 de ani. A plecat la studii în Țara Soarelui Răsare și a rămas acolo. Și-a cunoscut soțul și acolo s-au născut și cei trei copii ai lor cu prenume românești!

„M-am născut în Bucureşti, pe 9 ianuarie 1980. Următorii 19 ani i-am petrecut tot în București, unde am urmat școala și liceul. Facultatea am vrut să o fac…un pic mai departe. Și așa am ajuns în Japonia. Mai întâi în Tokyo unde am stat un an de zile pentru că am urmat cursuri intensive de limba japoneză. Mai departe mi-am început studiile la Universitatea din Tsukuba, care are unul din cele mai bune Departamente de Relații Internaționale. Tsukuba este un oraș aflat la 70 km de Tokyo, fiind un renumit centru universitar și de cercetare. După ce am absolvit cursurile de Relaţii Internaționale, au urmat cele de Master în Area Studies (cu aprofundare pe Asia de Sud- Est). Apoi am decis să rămân, aici, în Tsukuba. De atunci, lucrez la o şcoală internaţională. Tot aici l-am cunoscut şi pe soţul meu, care iniţial mi-a fost student la cursul de limba engleză. Împreună avem trei copii: Sorana (13 ani), Toma (11 ani) şi Luca (8 ani)”.

(w882) familia an

(w882) copii anei

Adaptarea la o altă cultură, confruntarea cu diferențele culturale reprezintă pietre de încercare pentru oricine alege să trăiască într-o altă țară decât cea în care s-a născut și a fost educat. Nici pentru Ana-Maria Fujimagari adaptarea la societatea japoneză nu a fost chiar așa de ușoară.

Primul an în Japonia a fost extrem de greu pentru că eram atât de departe de casă şi totul era necunoscut pentru mine. În afară de profesorii şi de personalul şcolii unde învăţam şi locuiam, nu prea am avut tangenţă cu tinerii japonezi. Eram un grup mare de studenţi străini din toată lumea, dar mai ales Asia şi ne aveam unul pe celălalt. Când am ajuns la Universitatea Tsukuba, am avut parte de foarte mulţi studenţi străini, dar am avut ocazia să încep să trăiesc cu adrevărat experienţa japoneză. Adaptarea a venit, pas cu pas, pentru că am încercat să înţeleg şi să urmez micile ciudăţenii japoneze, cum ar fi: descălţatul, când se intră într-o incintă, sau plecăciunile tradiţionale în faţa interlocutorilor. Acum, după atâția ani, fac multe lucruri şi gesturi fără să realizez că sunt dobândite aici”, își amintește Ana-Maria Fujimagari.

(w882) ana maria

Căsătoria cu un japonez a fost un alt pas către adaptarea la societatea japoneză pentru Ana-Maria Fujimagari.

După ce m-am căsătorit, am încercat, inconştient, să devin cât mai japoneză cu putinţă pentru a mă integra cât mai bine acestei culturi. Nu mi s-a impus acest lucru în niciun fel, pur şi simplu aşa am simţit că pot face faţă mai bine încercărilor ca proaspătă mamă şi soţie, în această ţară. În timp, am conștientizat că îmi e mult mai bine dacă fac lucrurile într-un mod… românesc, atât timp cât nu deranjez sau insult pe nimeni. Soţul meu mă susţine în toate şi este alături de mine în mod constant. De asemenea, s-ar putea spune că trăiesc româneşte prin copiii mei. Ei sunt mândri să povestească - sau să arate prietenilor - cum se face un anumit lucru în România. Chiar şi soţul meu povesteste colegilor lui mici detalii din viaţa cotidiană japonezo-românească de la noi de acasă”.

(w882) petrecere

Nu sunt foarte mulți români în Japonia, așa încât Ana-Maria Fujimagari este un fel de… Românie la scară mica pentru grupul ei de colegi și prieteni.

Ca reprezentant…neoficial al României, aici, în Tsukuba, simt că cel mai bun lucru pe care îl pot împărtăşi cu prietenii şi apropiaţii mei este sufletul românesc, puţin din mentalitatea românească sau un strop de tradiţii şi obiceiuri, toate la un pahar de vin românesc, o salată de icre cu ceapă (japonezii sunt mari amatori) sau chifteluţe calde. Cea mai bună prietenă este româncă şi sotul ei la fel. Mai sunt şi alţi români pe care îi cunoaştem şi ne întâlnim ocazional. Dacă cineva are nevoie de ceva sau are vreo problemă, întotdeauna ne ajutăm reciproc. Eu și soțul meu ne-am făcut deja un plan - ca după ce ne vom pensiona, să locuim, o parte din an, în România”.

(w882) ana maria

Din Japonia, Ana-Maria Fujimagari trăiește cu bucurie fiecare experiență alături de familia ei româno – japoneză, dar cu gândul la România.

(w882) ana maria

România este ACASĂ din sufletul meu. Eu m-am maturizat departe de România. Acolo a rămas toată duioşia copilăriei fără griji şi toate coltişoarele cu amintiri dragi.”

(w882) ana maria

Interviul a fost realizat de Aura Dobre – producător TVR Internațional.

15:30 Momente, schiţe de I. L. Caragiale

*Partea I

Realizator şi producător Ruxandra Ţuchel

16:30 Exclusiv în România

*Arad, între medieval și retro

In această ediție, echipa Exclusiv în România ajunge, în sfârșit, în județul Arad, unde Cristi Tabără și Cristina Șoloc explorează atât unicatele din municipiul Arad, cât și din împrejurimi.

Mai întâi, Cristi face turul unui spațiu spectaculos al istoriei -Muzeul Retro IT, din Arad, pentru că există aici o colecție muzeală unică în România, un fel de istorie a calculatoarelor, așa cum au început ele-de la o mașină de socotit, apoi un computer care a evoluat până în prezent. Colecția, formată din câteva mii de piese, conține, printre altele, și un unicat mondial. Fondatorul muzeului Retro IT este economistul Florin Mărcuș, care și-a dorit atât de mult, în copilărie, un calculator pe care nu l-a primit (fiind atunci prea scump și destul de inutil), încat, după zeci de ani, a ajuns să aibă o propria colecție de calculatoare, suficient de mare și fascinantă, să o poată expune, ca s-o vadă și alții. A închiriat un apartament mare, în centrul Aradului, unde, în 5 camere, a desfășurat-o pe etape- de la tehnica de calcul românescă, la începutul calculatoarelor personale, la mobilitate, la cea mai mare colecție de procesoare din lume, la chipuri unicat și la o cameră dedicată aparturii audio-video-un loc unde se întâlnesc toate universurile în materie de IT și nu numai. Tehnică în general, majoritatea funcțională, cumpărată, fie de pe sit-uri de anunțuri, fie de la colectionari, inclusiv de la oameni care golesc case și vor să mai facă un ban.

Turul pentru pasionați poate dura între o oră și jumătate, cu minimum de povești și 4-5 ore, în funcție de interactivitatea vizitatorilor și este gratuit, dar cu programare, oricând după ora 16.00.

Cristina explorează împrejurimile și ajunge în frumoasa comună Șiria-un loc încărcat de istorie și cultură, aflat la 28 de Km de Arad, la Poalele Munților Zarandului. Aici descoperă Conacul Bohuș, o clădire superbă, cu parfum din alt veac, care găzduiește „Muzeul Memorial Ioan Slavici și Emil Monția”, unde aflăm lucruri mai puțin știute despre viața și operele a doi mari artiști arădeni-literatură și muzică ce ne încântă și astăzi. Ioan Slavici a scris peste 20 de volume, printre care ‚Mara’, ‚Moara cu noroc’ și ‚Popa Tanda’ au rămas opere fundamentale ale literaturii române, iar Emil Monția a cules și a prelucrat peste 100 de doine și cântece populare românești și 5 volume de colinde, printre care „Sus la poarta Raiului”, „Colindița” și” O ce veste minunată”.

Una dintre sălile Conacului Bohuș este dedicată revoluției maghiare de la 1848-1849, pentru că aici s-a semnat actul capitulării armatei revoluționare maghiare, după ce a fost strivită de intervenția austriacă și de forțele militare rusești.

Aflăm toate poveștile uimitoare pe care le ascunde acest conac, de la Dr. Sorin Bulboacă-directorul Complexului Muzeal Arad și Laura Ionela Moț-muzeografa Muzeulului Memorial „Ioan Slavici-Emil Monția”.

Nu departe de Conacul Bohuș, se ridică Cetatea Șiriei, o mărturie impresionantă a trecutului medieval. Așezată strategic pe Dealul Șiriei, Cetatea Șiriei este un simbol al rezistenței și identității acestor locuri, iar ruinele ei impunătoare sunt un punct de atracție pentru iubitorii de istorie, de arhitectură, dar și de priveliști superbe. Așa că o vizităm și noi, iar povestea ei o aflăm de la Lucian Hereș -profesor de istorie în Șiria.

Prezintă Cristina Şoloc şi Cristian Tabără

Realizator Cristian Tabără

Producător Marin Găbudean

(Reluare)
 
 Un doctor pentru dumneavoastră: Terapia prin alimentație

Spunem adesea că suntem ceea ce mâncăm, dar cât de mult influențeazăcu adevărat alimentația, sănătatea noastră? Vorbim despre terapia prin ...

Românii din Bavaria – comunitate, credință și identitate

În această ediție din seria „Eveniment TVRi”,  continuăm incursiunea în viața comunității românești din München și descoperim cum își conservă ...

România face bine: despre Copiii „calculator” și Muzeul pe 4 roţi

Vorbim despre oameni care aleg să construiască. Lucruri pe care nu le vedem imediat, dar care care durează. Fie că vorbim despre mintea unui ...

 

#tvri