loader

Acţiuni în sprijinul românilor de pretutindeni, la “Investiţi în România!”

Bogdan Stanoevici, Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, a fost  invitatul lui Sorin Burtea, vineri, 25 aprilie, la TVR Internaţional, de la ora 19.00.

 

Sorin Burtea
Investiţi în România!

Ediția este disponibilă online pe TVR+

Numărul românilor care au emigrat în căutarea unui trai mai bun a crescut considerabil după aderarea la Uniunea Europeană. Conform proiectului Strategiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2013 – 2020, peste 2 milioane de concetăţeni sunt plecaţi la muncă în Europa, cei mai mulţi în Italia şi Spania. Germania şi Anglia au atras forţă de muncă înalt calificată. Neoficial însă, sunt peste 3 milioane de români care lucrează în spaţiul bătrânului continent. Criza a atenuat acest exod.

Decizia de a părăsi ţara nu este uşoară, iar traiul printre străini, departe de cei dragi, necesită o voinţă extraordinară. După 2000, sumele trimise acasă au însemnat circa 8 miliarde de euro anual. În recesiune, aceste fonduri s-au diminuat. Chiar şi aşa, cele 3 miliarde de euro, bani lichizi pentru familiile rămase în ţară, au fost peste nivelul investiţiilor străine directe. Este un ajutor important pentru economie, pentru susţinerea consumului, care s-a prăbuşit în criză, mai ales după tăierile de salarii şi pensii.

Înţelegerea problemelor cu care se confruntă românii de pretutindeni şi sprijinirea acestora în situaţii limită este datoria statului. Reducerea taxelor consulare, repatrierea de urgenţă a trupurilor neînsufleţite, în cazul familiilor sărace, înlesnirea procesului de vot, înfiinţarea unui telefon verde, transparenţă totală la atribuirea fondurilor de la Departamentul de Resort sunt cele mai importante solicitări ale organizaţiilor românilor din afara ţării. De asemenea, simplificarea procedurilor de obţinere a documentelor de la direcţiile consulare ar fi un ajutor real, în special pentru cei care locuiesc pe alte continente. În multe cazuri, birocraţia îi împiedică să-şi refacă paşaportul românesc.

Despre soluţiile autorităţilor la problemele diasporei vorbim în această ediţie.

***

Emisiunea “Investiţi în România!-Euroeconomia” este difuzată în direct, la TVR Internaţional şi retransmisă în Republica Moldova prin postul TVR.

Emisiunea poate fi urmărită şi pe TVR+, pe tabletă sau mobil.

Descărcaţi aplicaţiile TVR+ pentru IOS şi Android!

foto: Agerpres

9:00 Exclusiv în România

* Harghita-bucate, ritm, credință

În 2027, Harghita va fi regiune Gastronomică Europeană. Ceea ce înseamnă în principiu mai mulți turiști interesați de mâncare, pentru unul dintre cele mai frumoase județe din România. Dar nu numai. Sunt multe lucruri de văzut, de aflat și de cunoscut în Harghita, cum ar fi de exemplu, o superbă biserică romano-catolică în Ditrău, pe drumul către Călimănel-o catedrală care nu are acest titlu oficial (deși mărimea ar recomanda-o: 56 m lungime , 23 m lățimea și înălțimea turnurilor, de 75 m), ce domină, ca dimensiuni și importanță, întregul spațiu dintre Miercurea Ciuc, Brașov și Alba Iulia. Biserica din Ditrău a fost construită în stil neogotic, de aceiași arhitecți, meseriași și artiști care au lucrat și Parlamentul din Budapesta. Este un monument de artă și, bineînțeles, un monument de spiritualitate care nu trebuie evitat.

În această ediție vizităm și frumoasa comuna Tulgheș, unde au cunoaștem pe Lăcrămioara Pop, Tezaur Uman Viu UNESCO cu o activitate impresionantă. A reînviat un instrument ancestral, pe cale de dispariție-doba țărănească, a dezvoltat muzeul satului care a ajuns la câteva mii de piese de patrimoniu și a reușit să adune copiii din zonă, într-un ansamblu popular care duce povestea locului mai departe-Ansamblul Artistic de Amatori „Plaiuri Tulgheșene”.

În Harghita, tradițiile românilor și al secuilor conviețuiesc de secole. Uneori se întâlnesc chiar și în muzică. După ce am descoperit doba țărănească românească din Tulgheș, ajungem pe Valea Boroș, unde un instrument asemănător ca aspect, dar cu o total altă identitate continuă să fie construit cu tehnici transmise din generație în generație. Este. Gorduna instrumentul care ține ritmul muzicii tradiționale secuiești. Gorduna seamănă foarte bine cu doba țărănească, este tot un violoncel bătut cu bățul, transformat în instrument de ritm, doar că este specific secuilor și ceangăilor. Vizităm un atelier de gordune, unde lutierul Hadnagy Lehel ne arată cum se construiește o gorduna și ce o diferențiază de doba țărănească.

Și bineînțeles, fiind vorba despre o regiune gastronomică europeană, ne interesează și gastronomia, de aceea mergem la Călimănel, chiar lângă Toplița, ca să vedem cum funcționează, de exemplu, un punct gastronomic local, condus de mamă și fiică: Erzsébet și Crina Truță. Tot acolo stăm de vorbă și cu Szabó Károly, directorul executiv al „Visit Harghita”-instituția care a reușit să atragă acest statut de regiune gastronomică europeană pentru Județul Harghita. Acolo vom gusta, evident și un guiaș ,care nu-i chiar de-al locului, ci mai degrabă unguresc decât secuiesc, dar și o supă de chimen, care este sigur secuiască. Așa că vă așteptăm alături de noi, într-o emisiune plină de ritm, culoare, gust și frumusețe!

Realizator si prezintator Cristian Tabără

Jurnalisti: Cristina Soloc si Cristina Madgearu

Producător Marin Găbudean

10:00 Viaţa satului

Jurnalişti: Adela Eftimie, Maria Cica, Magda Olteanu, Bădiţa Dumitru

Producători: Ioana Mureşan, Viorel Popescu

 
Inima, mișcarea și creierul

Inima, mișcarea și creierul

publicat: vineri, 09 octombrie 2026

A doua ediția din noul sezon „Un doctor pentru dumneavoastră” aduce în prim-plan una dintre cele mai importante teme de sănătate publică: bolile ...

 Înființarea unei firme, PFA sau SRL, în România

Înființarea unei firme, PFA sau SRL, în România

publicat: vineri, 09 octombrie 2026

Crenguța Florea, avocată, specialistă în drept societar și comercial, este invitata Angelei Avram în emisiunea „Info Diaspora”, pentru a ...

Rodica Vică și Vlad Basarab – povești despre artă, drumuri și rădăcini

La „România în lume”, întâlnim doi artiști pentru care drumul profesional a trecut dincolo de granițele țării, dar fără ca legătura cu România să ...

 

#tvri