În ediţia a șasea a emisiunii din noul sezon, ați putut urmări videoclipul piesei Andrii Popa, împreună cu Mircea Baniciu, în amintirea de altădată.
Ediția din 21 noiembrie este disponibilă pe TVR+
MIRCEA BANICIU, de la o pasăre la alta... Cam așa ar putea fi schițat traseul cantautorului timișorean, deopotrivă solistuI legendarului grup Phoenix. Și totuși, câte volute în zborul fostului folkist anonim, care din 1971 a fost purtător de cuvânt al formației decolate de pe Bega și al unui stil dovedit peste decenii ca cel mai româneesc cu putință, într-un gen muzical... de import. Și de atunci șapte de ani cu voinicie etno-rock, până la dispariția colegilor săi în lumea liberă. Apoi un drum la fel de glorios, de unul singur, compunând și cântând, singur ori cu mari instrumentiști români. Atât până în 1990, cât și după.
Revoluția a însemnat libertatea de a reveni - alături de Phoenix - și de a renaște și pentru generațiile următoare de melomani, precum pasărea mitologică... și mai mult decât atât. Însă Mircea a născut, alături de încă trei menestreli notorii, un alt concept, nu mai puțin reușit -Pasărea Colibri - în paralel cu o carieră solo mai aglomerată decât aceea comună cu Phoenicșii. 2002 - 2007, din nou la drum cu variantele grupului care i-a dat nume, iar astăzi pregătind opera rock simfonică “Meșterul Manole” declanșată de câțiva etno... colegi întru rock, la Timișoara, în 30 noiembrie 2013. Și câte ar mai fi de spus în această ediție specială... dacă nu ar fi și de cântat!
O MELODIE PENTRU ROMÂNIA se oprește de astă dată, ca și săptămâna trecută, la iterarea a două dintre cele mai cunoscute dansuri populare de grup românești, care au traversat secolele și mileniul neșifonate. Unul este și astăzi prezent, în diverse variante, în repertoriul marilor ansambluri folclorice ale țării, celălalt reprezintă o unicitate.
CĂLUȘARII, proveniți dintr-un vechi obicei românesc (al Călușului) practicat de Rusalii, au fost proprii atât moldovenilor cât și transilvănenilor (un astfel de dans a fost jucat bunăoară de soldații lui Mihai Viteazul conduși de Baba Novac, lângă Alba Iulia, în 1599). Astăzi, Călușarii mai sunt prezenți doar în Oltenia și Muntenia. Fără a intra în amănunte ori semnificații, pe seama cărora s-au scris tratate, amintim doar că acesta este unul dintre cele trei subiecte românești aflate pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitățiii UNESCO, alături de Doină și de Ceramica de la Horezu.
DANSUL sau PURTATA FETELOR DE LA CĂPÂLNA s-a ivit și a rămas într-un loc precis – satul cu același nume de pe Târnava Mică, județul Alba. Acolo, la horă, când băieții oboseau să mai joace și... se cinsteau cu un păhărel, fetele nemăritate se prindeau în acest dans unic: una cântă, următoarea pășește, într-un șir care semnifică – se spune - meandrele Târnavei. Dacă originile obiceiului se pierd devreme în timp (în zonă se află o cetate dacică), celebritatea a apărut după 1948, când Stana Biriș a stilizat dansul și a început să-l facă cunoscut în țară. În anii ’70, Televiziunea Română a adus maxima popularizare dansului.
CLIPUL DIN DIASPORA: Filmată pentru emisiunea “Lumea și noi” în 2010, la Hannover (Germania), muziciana Anca Vijan a refăcut împreună cu prietenul său, bateristul Osssy Pfeiffer, o piesă rock celebră la jumătatea anilor ’70 în România. Singura melodie înregistrată pe disc de grupul rock feminin Catena s-a numit “Dorința”, un cântec de lebădă pentru majoritatea componentelor care din 1977 au emigrat. Alături de Anca, au apărut cu timpul și au cântat Păunița Ionescu, Lidia Creangă ori Ortansa Păun. Însă piesa actuală este refăcută de Anca Vijan solo, revenind la titlul originar “Opatina”.
Foto: mirceabaniciu.ro
***
Emisiunea "Dedicaţii la TVR Internaţional" poate fi urmărită în fiecare joi, de la ora 21:10, pe TVR Internaţional şi online, live şi înregistrat, pe www.tvrplus.ro.
